2024. PROIECTUL NORDIS. O ALTA FATETA A MAFIEI POLITICO-IMOBILIARE. CIOCOII VECHI SI NOI PARTEA a II a

2024. PROIECTUL NORDIS. O ALTA FATETA A MAFIEI POLITICO-IMOBILIARE. CIOCOII VECHI SI NOI.

PARTEA a II a

Sistem legislativ deficitar speculat de Laura Vicol & Co

România este un adevărat paradis legislativ pentru dezvoltatorii imobiliari care vând apartamente din stadiul de proiect. Legile româneşti le permit acestor firme să încaseze în avans chiar şi 100% din valoarea apartamentelor încă neconstruite, nu impun nicio restricţie cu privire la cheltuirea acestor bani şi nu obligă dezvoltatorii să încheie asigurări care i-ar putea despăgubi pe clienţi în caz de forţă majoră.

Prin comparaţie, în Franţa nu se poate încasa un avans iniţial mai mare de 5%, banii merg într-un cont special destinat construcţiei, iar dezvoltatorii sunt obligaţi să încheie asigurări care îi protejează pe clienţi.

Legile care favorizează astfel de fraude imobiliare ar trebui modificate în Parlament, dar afacerea Nordis este plină de conexiuni politice la cel mai înalt nivel.

Dupa cum am relatat mai sus, asociatul principal al Nordis este Vladimir Ciorbă, iar soţia acestuia este Laura Vicol, parlamentar PSD şi şefa Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor. Această comisie are un rol cheie în procesul legislativ din Parlament. Practic, Vicol ar trebui/ar fi trebuit să modifice legile care i-au permis soţului său ( ea este nevinovata saracuta) să derulează toată această schemă frauduloasă.

Protagonistii escrocheriei

1. Laura Vicol sau lupul sef in parlamentul oilor

Laura Vicol, născută în martie 1975, în București, este un avocat, deputat român, aleasă în anul 2020 din partea PSD (Partidul Social Democrat).

Ca avocat, Vicol a fost implicată în mai multe cazuri mediatizate, apărând clienți cunoscuți, printre care și Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, implicat în dosare de corupție și condamnat pentru divulgarea de informații clasificate.

Numele Laurei Vicol a fost menționat în presă în legătură cu persoane care ar fi fost implicate în activități infracționale, fiind apărătoarea clanului Cămătarilor, dar și a așa zisului Fluturică, un interlop care a bătut o victimă cu planetara la tălpi, a turnat vodcă pe ea și a pus-o să garanteze cu ochiul sau rinichiul că-și plătește datoria.

Laura Vicol a fost și avocata Alinei Bica, fosta șefă DIICOT.

Totuși, aceste aspecte nu a împiedicat PSD să o susțină pentru funcția de președinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, una dintre cele mai influente poziții parlamentare. Numirea ei a stârnit reacții negative din partea societății civile, inclusiv o petiție online care a strâns peste 30.000 de semnături pentru demiterea sa.

Cu toate acestea, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a apărat-o, afirmând că activitatea sa profesională este demonstrată de diverse inițiative legislative, Comisia Juridică avand un rol central în procesul legislativ.

Toate propunerile de modificare a legilor trec prin această comisie, ceea ce înseamnă că orice inițiativă menită să protejeze clienții în relația cu dezvoltatorii imobiliari ajunge în atenția Laurei Vicol.

Relația dintre deputata Vicol și afacerea Nordis, deținută de soțul său, pare să depășească legăturile de familie.

Vicol conduce un autoturism de peste 200.000 de euro, înregistrat pe numele companiei Nordis şi a stipulat în declaraţia de avere bijuterii de 1 milion de euro. În plus, perioada în care afacerea soțului său a cunoscut un succes considerabil, coincide cu creșterea substanțială a veniturilor și bunurilor pe care Laura Vicol le-a declarat oficial, după cum susțineau și jurnaliștii de la Recorder, într-o amplă investigație.

Acum, din postura de şefă a Comisiei Juridice, este cea care audiază ministrul Justiţiei (!!!!!!) înainte ca acesta sa fie numit in functie.

Mai multe persoane păgubite în această afacere se plâng că Nordis beneficiază şi de protecţie în Justiţie, plângerile penale făcute împotriva companiei fiind ignorate de procurori, mai spun jurnaliştii de la Recorder.

Nota: „Normal”, in conditiile in care seful procurorilor trebuie sa obtina aviz de la sefa potentialilor infractori.

La data de 08.10.2024, Laura Vicol a demisionat de la conducerea Comisiei Juridice a Camerei Deputaților.

„Am luat această hotărâre ca urmare a atacurilor nedrepte și de o gravitate fără precedent îndreptate împotriva mea, iar până la lămurire lor îmi doresc să demisionez”, se arată în cererea de demisie a Laurei Vicol.

Potrivit declarațiilor de avere depuse la Parlamentul României, Laura Vicol deține o avere semnificativă, inclusiv mai multe imobile (apartamente și terenuri) situate în Capitală și alte localități.

In ce privește conturile bancare, Vicol a raportat nu mai puțin de 11, dar și depozite de 340.000 de euro și altele în valoare de 550.000 lei.

Valoarea bijuteriilor se ridică la peste 1000.000 de euro, Vicol declarând că deține și ceasuri de circa 750.000 lei.

Salariul anual încasat de la Parlament a fost de 141.636 lei.

Avand in vedere situatia materiala si financiara a Laurei Vicol, exista o serie de intrebari normale, de bun simt: de ce mai lucra aceasta persoana la Parlamentul Romaniei pe un salariu „mizerabil” de sub 14.000 lei/lunar? Pentru relatii? Pentru tatonarea terenului? Pentru „tunuri”financiare? Raspunsul va apartine.

În acest context, rolul său în reglementarea legilor imobiliare devine discutabil, fiind direct implicată în beneficiile care au permis funcționarea schemei Nordis.

Printre notarii cu care Nordis a lucrat în parafarea contractelor se numără Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte al României, şi Andreea Cosma, fostă deputată PSD şi fiica lui Mircea Cosma, baron PSD de Prahova.

Va urma!

Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.