2025. Fost spion german de legendă, despre eliminarea lui Georgescu! ”Bun venit la circul Ursulei von der Leyen”!
15 martie 2025.
”Doamnelor și domnilor de la Apolut, bine ați venit la marele spectacol al democrației europene din România, unde maestrul de ceremonii, Ursula von der Leyen, bate din bici și se asigură că spectacolul continuă, fără vedete care să distragă atenția, precum Călin Georgescu, pentru a fura spectacolul”.
Notă: Sunt cuvintele din debutul unei analize pentru platforma media germană Apolut, a analistului Rainer Rupp. Pentru cei care nu știu, surpriză mare: Rupp este cel mai mare spion din istoria Germaniei de Est, infiltrat ani buni în NATO și devenit „most wanted” în Germania de vest.
Deși a extras la greu secrete NATO, americanii admit că e posibil ca James Bondul german să fi oprit declanșarea unui conflict nuclear cu URSS, în 1983.
În prezent, Rupp e activ ca analist și acordă atenție situației de la București:
”În România, avem locuri la balcon pentru ultimul act:
excluderea candidatului la președinție Călin Georgescu, care a îndrăznit să cîștige primul tur și să pună în pericol scenariul atent orchestrat de Ursula, pentru o guvernare adecvată în România.
Ceea ce urmează este o lecție obiectivă de interferență răuvoitoare în alegerile dintr-un stat membru al Uniunii Europene, cu scuze schimbătoare și o doză bună de cinism antidemocratic, servite cu un strop din cea mai bună absurditate birocratică de la Bruxelles.
Să începem cu vedeta:
Georgescu, un politician obscur care a avut îndrăzneala să fie cel mai popular candidat din România.
El a cîștigat primul tur, anul trecut, dar alegerile au fost anulate mai repede decît se poate spune „mandat popular”.
Planul este de a organiza alegeri din nou, presupus pe 4 sau 5 mai. Data nu este clară, dar intenția este foarte clară: eliminarea lui Georgescu.
De ce?
Ei bine, explicațiile biroului electoral român și ale păpușarilor lor de la Bruxelles au fost la fel de coerente ca ale unui funambul (dansator pe sîrmă) beat.
1) În primul rînd, desigur, au fost rușii, vinovatul de serviciu creat de Ursula și Biden, și rostogolit de jigodiile din media.
2) În al doilea rând, a fost TikTok-ul, acel „bastion” al intrigilor geopolitice, care ar fi fost inundat cu meme-uri susținute de Kremlin pentru a-l împinge pe Georgescu înaintea victorioșilor creați de Bruxelles.
„O campanie TikTok vicioasă” împotriva democrației, au susținut puciștii legali cu gura plină fiind de democrație și legalitate.
Dovezi?
Bla-blauri. Că ar fi, că ar exista, dar nu se poate. Niciuna demnă de menționat. A existat, într-adevăr, o campanie TikTok, dar nu a fost organizată de ruși pentru Georgescu, ci de un alt mic partid românesc, intitulat Partidul Național Liberal. Cum și-au decontat facturile? Cu numele lui Călin Georgescu pe față sau pe verso ?
Acest lucru a prăbușit întreaga poveste ridicolă a influenței ruse asupra alegerilor. Nu a existat niciodată nicio dovadă în acest sens.
Nu contează, victoria electorală a lui Georgescu a fost totuși anulată.
După ce subtila poveste TikTok s-a prăbușit ca un castel de cărți de joc în timpul unei furtuni, scenariștii Uniunii Europene au recurs rapid la un nou truc:
arestarea câștigătorului alegerilor, Georgescu, pentru că voia să candideze din nou.
Arestată pe stradă, victima a fost dusă pentru 6 ore și jumătate de interogatoriu, cu acuzații atît de vagi, încît nici măcar marele Kafka nu le-ar fi putut visa.
Când și-a depus ulterior candidatura, în ciuda faptului că a fost avertizat de aliații săi, cu influență dar nu foarte mare, aceasta a fost imediat respinsă.
Georgescu a avut la dispoziție 24 de ore pentru a face apel, dar că și acesta urma să fie respins era la fel de sigur ca Aminul în biserică.
Pentru că acum, Dumnezeu să fie cu noi, el este acuzat și de extremism, oricare ar fi acesta.
O altă acuzație a circarilor beți de la C.C.R. l-ar putea pune pe Georgescu în conexiune cu Rusia și, de ce nu, chiar cu neplata unui bilet de parcare neplătit din 1998.
Și acum, o combinație foarte prost gândită, marca Ursula von der Leyen, cel mai slab ministru al Apărării din Germania, dar potrivit pentru scursurile Bruxellesului.
Securitatea statului a scos din apartamentul său un general în vîrstă de 101 ani cu „opinii bizare” și l-a acuzat de o tentativă de lovitură de stat, pe care apoi au încercat să o lege de Georgescu.
Ciudat că aceste opinii nu au fost o problemă atunci cînd a candidat pentru funcție, fără să fie observate mai devreme! Motivul? La acel moment, Georgescu nu era o amenințare pentru marea viziune a Ursulei despre o Românie conformă cu globalismul.
După cum se subliniază în transcriere, înainte de primul tur de scrutin, nimeni nu a considerat opiniile lui Georgescu „extremiste” sau altfel periculoase.
El nu a avut nicio problemă să candideze pentru că nimeni nu se aștepta să obțină cele mai multe voturi.
Abia după ce a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale s-a declanșat șocul și groaza la Bruxelles și printre marionetele Uniunii Europene din România, deoarece:
Georgescu era
1) împotriva furnizării de arme Ucrainei și
2) simpatiza cu Viktor Orban.
Și acum el a devenit brusc o mare problemă.
Nu doar că pare că Uniunea Europeana apreciază democrația doar atunci când cîștigă oamenii „potriviți”, dar este chiar periculos să te opui neomarxiștilor.
Și prin poziția de „drepți” adoptată în fața trioului malefic Ursula von der Leyen, Macron și Keir Starmer, îi identificăm doar pe cei care dansează în tonul Bruxellesului, nu pe suveraniștii și pacifiștii care ar putea pune la îndoială Proiectul Ucraina sau rolul României la Marea Neagră în jocul de șah geopolitic al Uniunii Europene și NATO.
Prin urmare, scopul loviturii de stat „de catifea” a fost neutralizarea politică, în timp util, a candidatului Georgescu, care are mari șanse de a obține majoritatea în al doilea tur de scrutin.
Aceasta nu este doar o dramă românească; este ceva grotesc pentru Uniunea Europeană.
Von der Leyen și acoliții ei au transformat democrația într-o glumă, în care alegerile sunt minunate pînă cînd alegătorii aleg persoana greșită.
Ceea ce vedem, în prezent, în România este o satiră a democrației sau, mai degrabă, o democrație totalitară, în care puterea poporului este înlocuită de administratorii teritoriali numiți ai Uniunii Europene.
Uniunea Europeana de la Bruxelles are o viziune totalitară asupra democrației, adică, ori ești de acord cu noi, ori ești un antidemocrat și trebuie să fii exclus.
Alegerile au loc numai cu candidați prestabiliți!
Georgescu, cel mai popular politician din România, nu se încadrează în tipar, așa că devine dușman.
Protestele din România? O glumă cu câteva sute sau mii de oameni, pe care nici Occidentul nu o ia în serios, discutându-se tot mai intens că românii sunt obișnuiți cu dictatura și cu lipsurile.
Ele vor continua și…. ce dacă! Nu îi va băga nimeni în seamă, iar dacă demonstranții mai bat câmpii cu prostii de-ale lor, gen democrație, libertate, turul doi înapoi, măriri de pensii și salarii, respectarea legii și alte asemenea bazaconii, există riscul aplicării democrației Bruxelleze: bătăi, amenzi, pușcării și dispariții misterioase.
În continuare, Uniunea Europeana va rămâne neclintită.
Pentru acoliții lui Soroș de la Uniunea Europeană democrația este „un sistem în care oamenii potriviți iau deciziile” – nu oamenii.
În cele din urmă, excluderea lui Georgescu nu are drept scop protejarea democrației, ci asigurarea puterii Bruxellesului.
Este șocant, dar nu surprinzător, dacă ați urmărit evoluția Uniunii Europene sub Ursula von der Leyen, despre care se șoptește că ar fi avut un bunic nazist.
Așadar, bine ați venit la circul Ursulei, pe care și voi românii ați ales-o, unde doar votul ei contează, iar oamenii sunt, în cel mai bun caz, figuranți, iar în Ucraina „carne de tun”.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
