2025. LICHELELE FLORIN CITU SI CRISTIAN GHINEA. Partea a II a.
Printre cele mai cunoscute ordonanțe „trenuleț” din ultimii ani se numără:
- Guvernul condus de Marcel Ciolacu: A adoptat ordonanța pentru anul 2025 (OUG nr. 115/2023) și cea pentru anul 2026 (OUG nr. 89/2025), care au inclus măsuri de plafonare/înghețare a salariilor bugetarilor, a pensiilor și a altor beneficii sociale.
- Guvernul condus de Florin Cîțu: A adoptat o astfel de ordonanță-umbrelă la finalul anului 2020, care a vizat reducerea cheltuielilor bugetare (OUG nr. 226/2020).
- Guvernul condus de Ludovic Orban: A introdus pachete similare de măsuri la finalul anului 2019.
Ordonanţa-trenuleţ. Propuneri privind drepturile câştigate de bugetari în instanţă
Actul normativ stabileşte că „pentru a avea un tratament unitar în ceea ce priveşte plata drepturilor de natură salarială şi a sumelor reprezentând daune-interese moratorii, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, este necesar ca şi plata sumelor stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, să se realizeze după o procedură similară celei stabilită pentru hotărârile judecătoreşti devenite executorii până la data de 31 decembrie 2024”.
Plafonarea indemnizaţiilor sportivilor şi a celor acordate pentru merite în diverse domenii/ NU se vor plăti, anul viitor, tichetele pentru sportivi.
Proiectul de Ordonanţă propune ca în anul 2025, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului să se acorde în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2024.
Conform proiectului, tichete de sportiv, acordate în baza Legii 322/2022, nu vor fi acordate pentru anul 2025, proiectul prevăzând că „Se propune prorogarea până la data de 1 ianuarie 2026 a termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 322/2022 pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000”.
Cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul din luna decembrie 2024, de 6.240 lei.
Ordonanţa-trenuleţ. Limitarea reducerilor de tarife sau gratuităţilor la transport.
Proiectul de Ordonanţă pus în consultare propune ca în anul 2025 să se acorde reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport acordate prin diverse legi revoluţionarilor, judecătorilor şi procurorilor, angajaţilor CFR, membrilor din familiile acestora şi pensionarilor.
Legislaţia în vigoare prevede că judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.
Nu se mai fac diverse achiziţii în instituţiile publice
Prin proiectul de ordonanţă se propune interzicerea, în anul 2025, a achiziţionării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică, de către autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi de către operatorii economici care aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013, cu excepţia celor necesare desfăşurării obiectului principal de activitate.
Scade temporar, cu un sfert, subvenţia pentru partide
Proiectul de act normativ propune de asemenea ca subvenţia acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% faţă de anul 2024.
Punctul de pensie nu mai creşte/ Aşa-numitele „pensii speciale” nu se mai indexează
„România trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv, context în care se impune o construcţie bugetară responsabilă pentru evitarea deteriorării stabilităţii financiare, şi susţinerea finanţelor publice de o manieră eficientă în condiţiile unui cadru internaţional şi intern dificil. Astfel, în anul 2025 se propune menţinerea la nivelul de 81 lei a punctului de referinţă în funcţie de care se calculează cuantumul pensiilor”, se arată în proiectul de Ordonanţă.
Documentul mai prevede că pensiile de serviciu nu vor mai creşte cu rata inflaţiei.
„Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2025, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei”, se prevede în documentul pus în consultare.
Măsura se aplică şi pensiilor de serviciu pentru grefieri şi alte categorii de personal care ocupã funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecãtoreşti, al parchetelor de pe lângã acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, parlamentari, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, funcţionarilor parlamentari, membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, foştilor salariaţi ai Curţii de Conturi. Nici pensiile militare de stat, nu se actualizează indexează cu rata medie anuală a inflaţiei.
Ordonanţa-trenuleţ. Punctele în baza cărora sunt decontate serviciile medicale rămân la valoarea actuală.
Ordonanţa pusă în consultare plafonează şi valoarea decontată pentru serviciile medicale astfel, se propune ca, în anul 2025, valorile garantate ale punctelor pentru acordarea serviciilor medicale în asistenţa medicală primară, asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice şi respectiv suma orientativă/medic specialist în asistenţa medicală stomatologică, să se menţină la nivelul valabil în trimestrul IV al anului 2024.
Totodată, se propune menţinerea valorii indicatorului social de referinţă la nivelul aferent lunii noiembrie 2024.
Prevederi privind bugetele instituţiilor publice/Prima didactică, doar dacă poate fi asigurată din fonduri europene.
„În vederea finalizării obiectivelor de investiţii pentru care au fost alocate sumele prevăzute în anexa 7.03 la Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023, este necesar ca sumele rămase neutilizate să rămână la dispoziţia autorităţilor locale, prevede proiectul de Ordonanţă.
Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare nu plătesc sau acordă, după caz, în anul 2025,premii, prime, ore suplimentare, vouchere de vacanţă şi/sau alte drepturi similare acordate în legătură cu concediul de odihnă aferent anului 2025.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va acorda prime didactice şi prime de cariere profesionale, reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2023 „numai în cazul în care cheltuielile cu acesta se decontează integral din fonduri externe nerambursabile”.
Aceeaşi măsura este valabilă şi pentru tichetele sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional, reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2023, dar şi în ceea ce priveşte sprijinul material pentru anumite categorii de persoane defavorizate, reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
Ordonanţa-trenuleţ. Măsuri pentru operatorii economici deţinuţi de stat.
Companiile de stat vor avea posibilitatea legală de creştere a numărului de personal şi a cheltuielilor de natură salarială „numai în cazul dezvoltării activităţii acestora”. In cadrul acestor entităţi contractele colective de muncă vor fi negociate numai după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli.
Ordonanţă prevede, de asemenea, „interdicţia de a fi prevăzute în contractele individuale/colective de muncă ale operatorilor economici care aplică prevederile Legii nr. 296/2023, începând cu 01.01.2025 a acordării de bonusuri, prime, plăţi compensatorii, gratificaţii sau orice alte drepturi de natură salarială pentru retragerea din activitate ca urmare a pensionării sau eşalonarea pe 5 ani a acestor drepturi reglementate de contractele individuale/colective de muncă aflate în vigoare până la data de 31.12.2024”.
Excepţie fac situaţiile în care creşterile anuale de tarife şi taxe au fost superioare ratei anuale a inflaţiei sau în cazul în care taxele şi tarifele sunt stabilite prin reglementări europene sau reglementări naţionale în aplicarea reglementărilor europene.
Se propune ca în anul 2025 să nu se încheie angajamente legale pentru obiective noi de investiţii care se finanţează prin subprogramele prevăzute la art. 2 alin. (1) literele a), b), c), d), f), h) şi m) din Anexa nr. 3 ”Programul naţional de construcţii de interes public sau social” la Ordonanţa Guvernului nr. 25/2001, privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 17 august 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Legea nr. 133/2019 prin care se înfiinţează Agenţia pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va intra în vigoare după data de 31 decembrie 2026. „Astfel, se evită riscul unui blocaj în desfăşurarea activităţii Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, cu consecinţe negative majore, datorate, în primul rând, lipsei fondurilor necesare funcţionării, respectiv pentru investiţii, cheltuieli curente, cheltuieli de personal”, se argumentează în proiectul de Ordonanţă.
„Se propune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional, până la data de 1 ianuarie 2026”, se arată în proiect.
În anul 2025, pentru Programul Naţional Masă Sănătoasă se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, în limita sumei de 1.139.400 mii lei, aprobată într- poziţie distinctă, într-o anexă la Legea bugetului de stat pe anul 2024, pentru preşcolarii şi elevii din maxim 1000 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.
Repartizarea sumelor pe unităţi/ subdiviziuni administrativ teritoriale şi pe unităţi de învăţământ, precum şi normele metodologice de aplicare a Programului Naţional pentru anul 2024 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Legea nr. 236/2020 care prevedea prime de comercializare pentru agridcultori, pescari acvacultori nu se va aplica anul viitor. „Astfel, se evită riscul imposibilităţii asigurării resurselor financiare necesare pentru plata primei de comercializare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu consecinţe negative în percepţia generală a potenţialilor beneficiari cu privire la acordarea acestei forme de sprijin, precum şi riscul unor posibile sancţiuni din partea Comisiei Europene, în condiţiile unei decizii nefavorabile privitoare la caracterul acestei forme de sprijin acordat producătorilor agricoli” argumentează Guvernul.
De asemenea, proiectul propune suspendarea aplicării Legii nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, până la 1 ianuarie 2026.
Ordonanţa-trenuleţ. Acordarea indemnizaţiilor pentru pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, amînată din nou.
Foştii primari, viceprimari, preşedinţi sau vicepreşedinşi de Consilii judeţene şi care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare ş pentrucare legea a stabilit indmenizaţii nu vor primi aceste drepturi anul viitor. Proiectul propune prorogarea termenului prevăzut la art. 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, pentru data de 1 ianuarie 2026.
Conform legii, Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene beneficiază de indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.
Proiectul de ordonanţă menţionează că termenul de operaţionalizare a Registrului naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, „este prea scurt”. In acest context se propune prorogarea până la data de 1 iunie 2025 a implementării acestuia. Măsura trebuie implementată în contextul în care Consiliul Uniunii Europene a convenit asupra eliminării, începând cu 1 ianuarie 2025, a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, respectiv Ungaria şi România.
Proiectul de Ordonanţă prevede prorogarea termenului de intrare în vigoare a prevederilor art. 58 din Legea nr. 448/2006. Acestea prevad că persoanelor cu handicap vizual grav, handicap grav şi handicap accentuat, care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă li se acordă, începând cu data de 1 ianuarie 2025, o indemnizaţie de solidaritate care se determină prin raportare la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă aflat în plată sau cuvenit conform legislaţiei anterioare datei de 31 august 2024.
În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se propune, de anul viitor:
– reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;
– eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.
– se actualizează codurile corespunzătoare activităţilor pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar şi verificarea condiţiei de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.
– pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiţiei legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum şi modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanţă şi management în vederea încadrării ca microîntreprindere.
Eliminarea facilităţilor fiscale pentru domeniul IT. „Ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR şi prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu – 2025-2031 se propun următoarele măsuri:
– Eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
„Prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu – 2025-2031 prezentat Comisiei Europene, Guvernul României s-a angajat să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, printr-o serie de măsuri. Inclusiv prin reforme fiscale care au între obiective ajustarea sistemului de facilităţi fiscale pentru principalele categorii de impozite şi taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile dar şi pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală, ceea ce ar presupune generarea unor inechităţi fiscale între diferite categorii de contribuabili”, argumentează promotorii proiectului.
Se reinstituie impozitul pe construcţii, datorat de:
- persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
- persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene. Construcţiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior. Inclusiv în situaţia în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă. Impozitul se plăteşte în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv.
Impozitul instituit este venit al bugetului de stat, şi se administrează potrivit Codului de procedură fiscală.
„Având în vedere faptul că scopul măsurii este sprijinirea salariaţilor cu salariul de încadrare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărârea Guvernului, se propune menţinerea măsurii potrivit căreia, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii. Aceasta, până la 31 decembrie 2025, în anumite condiţii, prin derogare de la prevederile Titlului IV şi V din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”, se prevede în proiect.
Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2025, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Ordonanţa propune, între condiţiile care trebuie îndeplinite cumulativ, ca nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, să nu fie diminuat în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi 31 decembrie 2025, pentru a atinge nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vederea aplicării acestui regim fiscal.
De asemenea, măsura propusă se aplică salariaţilor care desfăşoară activitate în sectorul agricol şi industria alimentară şi care nu beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 7, art. 138^1, şi art. 154 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi al căror nivel al salariului de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
