2025. MIZERABILII!!! Partea a II a.
Foto: Protestul lacomiei. Ciolacu cedează după ce judecătorii au amenințat cu greva. Din ordonanța „trenuleț” a fost scos articolul care îi nemulțumea. Adunarea Generală a judecătorilor de la Tribunalul București decisese amânarea tuturor proceselor, cu excepția celor urgente, din cauza acestui articol.
Motto:
„Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!”
Alte tipuri de detasari.
DETAȘAREA POLITICĂ.
Un lucru mai puțin cunoscut publicului larg e că, prin tertipul detașării, magistrații pot să încaseze aceste diurne imense chiar și atunci când părăsesc sistemul judiciar și se angajează ca funcționari la guvern.
Cariera procuroarei Oana Schmidt-Hăineală oferă un exemplu ilustrativ în acest sens.
Detasare cu orice pret. Totul pentru bani, totul pentru victorie financiara.
Pe parcursul anului 2018, Hăineală a fost detașată de la un parchet din Bacău la Ministerul Justiției, unde a condus corpul de control al ministrului Tudorel Toader.
Diurna pe care a încasat-o în acel an s-a ridicat la 34.000 de euro.
Un document al CSM arată ca Hăineală era considerată atât de utilă de către puterea politică din epoca Dragnea, încât, inclusiv Carmen Dan și-a dorit să o „detașeze” în ministerul pe care îl conducea, cel de Interne.
DETAȘAREA ELECTORALĂ.
Pe lângă detașările definite expres de lege, magistraților li se oferă oportunitatea recoltării diurnei de 2% și atunci când sunt organizate alegeri.
Mai exact, când sunt înființate birourile electorale — în cadrul cărora dobândesc un controversat statut de „detașați”.
În realitate, în cazul acesta, detașarea se produce doar pe hârtie, magistrații neschimbându-și locul de muncă.
Pentru că legea nu e clară în privința celui care trebuie să suporte factura acestei diurne, judecătorii deschid, frecvent, acțiuni în instanță, luând la țintă tot felul de instituții publice.
Așa a făcut, de exemplu, judecătorul Narcis Erculescu (foto jos), actual membru al CSM.
Acesta a cerut Consiliului Județean Dâmbovița plata unei diurne de 7.000 de euro pentru prezența sa în biroul electoral județean de la alegerile locale din 2020.
Așa a făcut și judecătoarea Elena Popoiag, de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aceasta a cerut Autorității Electorale Permanente să-i vireze în conturi 5.200 de euro — echivalentul diurnei pentru zilele în care fusese membră a Biroului Electoral Central, la prezidențiale din 2014.
Ambele cereri au obținut câștig de cauză în instanță.
Cum altfel, daca tot colegii lor judeca procesele.
ALTE FILIERE DE ACCEDERE LA DIURNA DE 2%.
„Detașarea” nu este singura poartă pe care se poate pătrunde în paradisul financiar al diurnei de 2%.
Accesul la acești munți de bani nemunciți este deschis și pentru alte cariere din sistemul judiciar.
Mai exact, pentru membrii permanenți ai Consiliului Superior al Magistraturii, în număr de 16, și pentru inspectorii de la Inspecția Judiciară — în număr de 42, potrivit organigramei actuale.
Această diurnă nu se plătește însă din oficiu.
Pentru a o încasa, beneficiarii ei trebuie să îndeplinească o condiție, iar această condiție e cea deja cunoscută: ca adresa lor din buletin să fie înregistrată în afara Bucureștiului.
Aceștia pot să aibă proprietăți imobiliare în București, pot locui, de facto, în București, însă, dacă nu au adresa legală în București, statul le varsă în conturi, an de an, această colosală diurnă.
Actuala șefă a Inspecției Judiciare, Roxana Petcu îndeplinește cu brio această condiție.
Deține o casă spațioasă în Mogoșoaia, comună lipită de Capitală și absorbită în aglomerația urbană a acesteia.
Pentru că nu are, totuși, domiciliul în București, în ultimii doi ani, a încasat o diurnă de 40.000 de euro.
PRETENȚII LA MAI MULT. BONUSUL DE 60%.
Pentru a înțelege mai bine cât de dragi îi pot deveni unui magistrat banii care se preling în conturile lui pe această filieră, ne întinde o mână de ajutor cazul judecătorului Lucian Netejoru, astăzi, pensionar.
Cât timp ocupa scaunul de șef al Inspecției Judiciare, acesta a deschis o acțiune în instanță, cerând să i se plătească diurnă și pentru weekend-uri, nu doar pentru zilele în care mergea la serviciu.
Cu alte cuvinte, a căutat să obțină o majorare a bonusului lunar al diurnei dinspre 44% spre 60%.
Abuzul de putere si privilegii. Sume la care poporul nici macar nu viseaza.
Iată, mai jos, câțiva dintre foștii membri ai CSM — relativ cunoscuți publicului larg — cărora, în ultimii 15 ani, diurnele de acest fel le-au accelerat parvenirea.
Printre ei, cititorii vor putea descoperi magistrați care critică frecvent maniera de legiferare a Parlamentului. Nu însă și atunci când legiferarea le umple buzunarele.
Sau magistrați care deplâng subfinanțarea sistemului judiciar. Nu însă și risipa de resurse care le aduce căpătuirea.
Cum se poate observa, diurnele au crescut în timp. Asta pentru că sunt calculate ca procent din indemnizații, iar indemnizațiile au crescut și ele în timp
Membru al Consiliului Superior al Magistraturii între 2011 și 2016. Perioadă în care a încasat diurne în valoare de 85.000 de euro.
Alina Ghica (foto jos), în prezent, judecătoare la Înalta Curte.
Membră a CSM între 2011 și 2016. După primii doi ani de mandat, și-a schimbat domiciliul din București într-o comună alăturată, Chiajna, și a devenit, astfel, eligibilă pentru diurne. În următorii patru ani, a încasat diurne în valoare de 70.000 de euro.
Horațius Dumbravă (foto jos), judecător pensionar, membru al CSM între 2011 și 2016.
În această perioadă, a încasat diurne în valoare de 70.000 de euro.
După ce și-a încheiat mandatul la CSM, Dumbravă a fost detașat la Institutul Național al Magistraturii. Fiind „detașat”, diurnele s-au ținut după el și la noul loc de muncă.
Din această a doua poziție, a ridicat diurne în valoare de circa 40.000 de euro.
Gabriela Baltag (foto jos), judecătoare pensionară. Membră a CSM între 2017 și 2022.
În această calitate a încasat diurne în valoare de 180.000 de euro.
Căminul fostei judecătoare a fost, de altfel, victima unei avalanșe de diurne. Între 2019 și 2022, din funcția de inspector judiciar, soțul său, Vasile Baltag (astăzi pensionar) a încasat și el diurne – în valoare de 82.000 euro.
Un sfert de milion de euro, așadar, doar din diurne, în doar câțiva ani, pentru o familie de judecători, care, cu titlu de salariu, în aceeași perioadă, câștigase alți 580.000 de euro.
Andrea Chiș (foto jos), judecătoare pensionară. Membră a CSM între 2017 și 2022. Calitate în care a încasat diurne în valoare de 146.000 de euro.
Bogdan Mateescu (foto jos), judecător, președinte al Tribunalului Vâlcea. Membrul al CSM între 2017 și 2022. Poziție din care a încasat diurne în valoare de peste 175.000 de euro.
Victor Alistar (foto jos), membru al CSM între 2017 și 2022, în rolul de „reprezentant al societății civile” — susținut, totuși, de coaliția PSD-ALDE.
În CSM, reprezentanții societății civile au aceleași drepturi ca și magistrații, așa că Alistar – domiciliat în Ilfov – nu a fost sărit de la diurnă.
Venitul lui în ultimul an de mandat, din indemnizații și diurne, s-a ridicat la 95.000 de euro.
Originile diurnei de 2 %.
Diurna gigant, cea care înseninează viața magistraților din România, datează din anii 1990.
La începuturi, se calcula sub forma a doar 1% din indemnizația de încadrare și era acordată exclusiv personalului detașat.
În timp, însă, a crescut la 2% și a fost extinsă către membrii CSM, către inspectorii Inspecției Judiciare și, cum am văzut, chiar și către procurorii „Secției speciale”.
Pe fondul cronicizării acestei risipe a banului public, în 2018, guvernarea Liviu Dragnea a înființat Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
Nota: Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) era o structură operativă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei activitate a devenit operațională din 23 octombrie2018. SIIJ avea competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție își păstra competența de urmărire penală și în situația în care, alături de persoanele menționate anterior erau cercetate și alte persoane. Secția a fost desființată în martie 2022
Reformulând legea, Toader a scris că procurorii „Secției speciale” vor beneficia de „drepturile magistraților detașați”.
SIIJ a fost desființată trei ani și jumătate mai târziu și, deși nu a redus în vreun fel infracționalitatea din Justiție, a reușit, în mod paradoxal, să crească profitabilitatea carierelor din Justiție.
Până să apuce să fie lichidată, mai mulți magistrați s-au gândit că ar putea totuși câștiga niște bani de pe urma ei.
Mai exact, de pe urma felului în care Toader îi completase legea.
Și că diurna oferită acestora ar fi reprezentat, în realitate, o mărire salarială mascată, de 2% pe zi.
Nota: Fostul ministru Tudorel Toader spune că interpretarea pe care ÎCCJ a dat-o diurnei introduse de el în legea SIIJ — recalificând-o drept creștere salarială — este greșită. Și că ar trebui atacată la Curtea Constituțională. Toader nu spune însă de ce a a fost necesar, întâi de toate, ca el să le acorde diurnă de detașare cadrelor SIIJ.
Susținând că au fost discriminați prin excluderea lor de la această „creștere a indemnizației”, magistrații reclamagii au împânzit instanțele din România cu procese în care au cerut statului să le acorde „majorarea” de 2% pe zi.
Unii au obținut câștig de cauză pe deplin: statul a fost obligat să le plătească un plus de 2% pe zi și în perioada în care a existat SIIJ, și în continuare, în viitor, fără legătură cu parchetul defunct al lui Dragnea.
Alții au obținut un câștig „moderat”: un spor de 2% pe zi doar pentru perioada octombrie 2018 – martie 2022, cea în care a funcționat „Secția specială”.
și Simona Marcu ( foto jos), actuala președintă a Institutului Național al Magistraturii.
Un alt chip familiar al Justiției autohtone — implicat într-un astfel de litigiu — este judecătoarea Dana Gîrbovan (foto jos), șefa Curții de Apel Cluj. Gîrbovan tocmai a primit o hotărâre favorabilă, definitivă.
Printre cei cărora acțiunea le-a fost respinsă se numără Alex Florența (foto jos), procurorul general al României. Sentința nu este însă definitivă.
Din galeria magistraților care încearcă să își strecoare mâna în buzunarul contribuabilului — prin această rețetă — nu lipsește nici președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu (foto jos).
Va urma!
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
