2025. MIZERABILII!!! Partea a III a.
Motto:
„Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!”
Magistratii „mai tari” decat politicienii.
Dacă ar fi ca acestui privilegiu economic să îi căutăm un echivalent în legislația românească, echivalentul acesta ar putea fi „diurna de deplasare” acordată deputaților și senatorilor.
Pentru fiecare participare la lucrările Parlamentului, membrii corpului legislativ românesc primesc, la rândul lor, o diurnă de 2% din indemnizația de demnitar.
Prin urmare, la o privire din avion, s-ar putea spune că echilibrul dintre puterile statului e respectat.
Ceea ce încasează puterea legislativă încasează și puterea judecătorească!!
Numai că ceea ce e valabil în teorie nu e valabil și în practică.
Anul trecut, de exemplu, în timp ce etern detașata judecătoare Andreea-Simona Uzlău a încasat de la CSM o diurnă de 27.000 de euro, președintele AUR, George Simion, a primit de la Camera Deputaților o diurnă de deplasare de 7.500 de euro.
Penelistul Robert Sighiartău a primit o diurnă de 6.750 de euro. Useristul Ionuț Moșteanu, una de 7.280 de euro. Iar fostul șef al Camerei Deputaților, pesedistul Alfred Simonis, una de 6.400 de euro.
Așadar, trebuie să însumăm diurnele de deplasare a patru parlamentari ca să ajungem la diurna de detașare a unui magistrat.
Iar diurna respectivului magistrat nici măcar nu e cea mai mare din sistemul judiciar.
Nu în ultimul rând, diurna de deplasare la lucrările Parlamentului nu le e atribuită deputaților și senatorilor care au domiciliul în Ilfov. În timp ce – să ne amintim! – copioasa diurnă de detașare le e plătită magistraților care, având adresa legală în Ilfov, lucrează în București. (Vezi cazurile Uzlău, Petcu, Ghica, Savonea. Dar și cazul „civilului” Alistar).
Motivul pentru care diurna de deplasare a parlamentarilor e mult mai mică decât diurna de detașare a magistraților ține de faptul că prima acoperă niște evenimente cu caracter episodic, în timp ce a doua e acordată zi de zi.
Spectaculos este însă cazul controversatei judecătoare Lia Savonea (foto jos) — subscrisă și ea la o acțiune de acest fel.
În perioada în care a funcționat SIIJ, Savonea a fost membră a CSM și a încasat diurna de 2%, în virtutea faptului că nu avea domiciliul în București. (Locuia într-o comună lipită de București, Chiajna).
Așadar, a încasat deja suma pe care, acum, mai vrea să o încaseze o dată. Doar că, inițial, a încasat-o cu titlul de „diurnă”. Iar acum urmează să o încaseze cu titlu de „majorare salarială”.
Retribuită cu circa 100.000 de euro pe an în perioada în care a fost membră a CSM, Savonea a formulat acțiune judiciară prin care a cerut să i se mai dea o dată contravaloarea diurnei de detașare pe care a primit-o deja.
Ei centreaza, ei dau cu capu´!
Mai spectaculos chiar decât cazul Liei Savonea este cel al unui grup de 12 judecători de la Curtea Supremă, în frunte cu vicepreședinta instanței, Gabriela Bogasiu (foto jos).
Vicepreședinta Înaltei Curți, Gabriela Bogasiu, și-a judecat, cu ricoșeu, propriul dosar și și-a dat dreptate.
Cât timp așteptau ca două complete din țară să soluționeze propriile cereri de „majorare salarială”, cei 12 magistrati reclamagii au judecat, în cadrul unui complet special al ÎCCJ, premisa „teoretică” de la care pornise întregul iureș al acestor procese.
Mai exact, dacă diurna oferită de Toader procurorilor SIIJ era, cu adevărat, o diurnă sau reprezenta o creștere salarială disimulată.
Folosind, apoi, în interes personal decizia pe care o pronunțaseră ei înșiși la nivelul curții supreme, aceștia, fie au câștigat procesele pe care le aveau în curs (într-un caz), fie așteaptă în continuare să le câștige (în alt caz).
Concluzii
În cazul completelor speciale care interpretează textele de lege, nu există „instituția abținerii”. Prin urmare, cei 12 judecători de la ÎCCJ, care au făcut parte din completul care a pronunțat decizia din martie 2023, nu aveau cum să se abțină de la soluționarea dosarului respectiv, chiar dacă, în ceea ce îi privește, își judecau, indirect, propriile procese.
Decizia ÎCCJ din martie 2013 spune că magistrații îndreptățiți să încaseze acest bonus sunt doar cei care se găseau la același nivel profesional cu procurorii SIIJ în perioada în care a funcționat „Secția specială”. Adică aveau o vechime de cel puțin 18 ani în sistemul judiciar și un grad profesional minim de curte de apel. Din totalul de 6.700 de magistrați ai României, 2.800 au acest grad. Nu știm însă câți dintre ei aveau o vechime de 18 ani, pe durata funcționării „Secției speciale”.
Aceste amănunte s-ar putea dovedi însă lipsite de relevanță, câtă vreme există hotărâri judecătorești anterioare, care au apucat să acorde acest beneficiu fără să impună vreun filtru.
Experiența litigiilor de acest fel arată că o majorare salarială, odată obținută, se poate răsfrânge, după alți câțiva pași judiciari, asupra întregii bresle.
E imposibil de calculat impactul financiar pe care îl va avea sarabanda de hotărâri judecătorești care le acordă magistraților bonusul salarial de 2% pe zi.
Potrivit Inspecției Judiciare, în prezent, la această instituție, lucrează 19 inspectori judiciari.
Dintre ei, 15 primesc diurnă de detașare.
Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să comunice, oficial, câți dintre membrii permanenți ai CSM încasează, în momentul de față, diurnă.
În magistratură mai există o diurnă de 2%, acordată cu ocazia unor „detașări” mai scurte, de până la șase luni, numite „delegări”. Sau cu ocazia deplasărilor pe care magistrații le fac, ocazional, în interes de serviciu. Niciuna dintre ele nu ajunge însă să înmulțească veniturile magistraților la fel de radical.
Conexiunile de tip mafiot existente intre politic si justitie.
Deși prevederea diurnei de detașare e veche, ea ar putea fi oricând eliminată. Sau, cel puțin, sever modificată. In acest sens, actualul ministru al Justiției, Alina Gorghiu (foto jos), a fost chestionata, de catre jurnalisti, cu privire la opinia sa despre sumele aberante pe care statul le plătește magistraților cu acest titlu. Și dacă și-a propus să schimbe ceva în această privință.
Gorghiu nu a răspuns întrebărilor care i-au fost adresate, evitand sa deranjeze cloaca asa-zisei justitii pe care o supervizeaza, cel putin oficial, pozitia adoptata fiind de „silenzio stampa”, referitor la costisitoarea diurnă de 2%.
Alina Gorghiu reprezinta o simpla marioneta a acestora si cea care legalizeaza lacomia magistratilor.
Concret, Ministerul Justiției, condus de Alina Gorghiu, lucrează la completarea unei legi privind magistrații de legătură trimiși de România în alte țări. Diurnă de 2% pe zi, decontarea transportului local și a transportului bagajelor cu avionul, decontarea studiilor copiilor, plus alte facilități absurde se regăsesc în proiectul de lege.
Astfel, printre altele, se propune:
-
decontarea transportului în comun pentru familia celui trimis la post;
-
o indemnizație pentru fiecare copil aflat în întreținere;
- decontarea taxei de școlarizare a copiilor, inclusiv pentru școlile private;
- indemnizație de 25% din salariul magistratului pentru soțul/soția care îl însoțește în misiunea din străinătate;
- 500 de lei/lună pentru întreținerea locuinței din țară;
- decontarea transportului pentru întreaga familie, dacă vine în concediu în țară;
- decontarea costului bagajelor pentru familia celui plecat la post;
- indemnizație de concediu;
- diurnă 2% pentru fiecare zi lucrătoare;
- o indemnizație lunară de până la 10% din salariul lunar net, pentru situația în care este acreditat și în alte state. Cuantumul indemnizației se stabilește raportat la numărul de state pentru care asigură reprezentarea, teritoriu, frecvența contactelor, complexitatea cooperării judiciare;
-
o indemnizație lunară în valută de 25% din salariul de bază lunar, pentru copiii aflați în întreținere permanentă în străinătate până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la terminarea studiilor preuniversitare sau universitare, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani;
- decontarea taxei de școlarizare pentru fiecare copil care urmează forme de învățământ preuniversitar în statul în care își desfășoară activitatea părintele, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la finalizarea studiilor preuniversitare;
- o indemnizație lunară în valută de 25% din salariul de bază lunar, pentru soțul sau soția cât timp se află în întreținere permanentă în străinătate și nu realizează venituri de orice natură, inclusiv din pensie.
Potrivit draftului proiectului de lege consultat de Presshub, proiectul de lege în lucru la MJ modifică ordonanța de urgență 123 din 2007 privind privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, dar numai capitolul ce privește partea financiară.
Astfel, cresc substanțial veniturile magistraților de legătură trimiși în alte state. În prezent, un magistrat de legătură trimis într-un stat al Uniunii Europene are salariul din țară la care se adaugă câteva sute de euro care reprezintă diferența dintre salariul de judecător și salariul diplomatic și chiria plătită de statul român.
Continuam cu seria privilegiilor si beneficiilor magistratilor dintr-o tara in care copiii se culca fara sa manance. Ai nostri, nu ai lor.
Prin propunerile MJ, beneficiile magistraților de legătură vor fi dintre cele mai variate. Astfel, la articolul 3 alineatul 5, noua lege prevede că magistratul de legătură mai beneficiază și de următoarele drepturi :
- o indemnizație lunară în lei de 25% din salariul de bază lunar, pentru copiii aflați în întreținere permanentă în țară, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la terminarea studiilor preuniversitare sau universitare, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani;
- o indemnizație lunară în lei de 25% din salariul de bază lunar, pentru soț sau soție, cât timp se află în întreținere permanentă în țarăși nu realizează venituri de orice natură, inclusiv din pensie;
- o indemnizație de reprezentare, în cuantum de 2% din salariul de bază lunar, calculată pentru fiecare zi lucrătoare;
- oindemnizație lunară pe familie, pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a locuinței deținute în proprietate în țară, în sumă de 500 de lei, impozabilă potrivit legii, în situația în care ambii soți se află permanent în străinătate și nu realizează niciun fel de venituri din chirii. Indemnizația se actualizează anual, prin hotărâre a Guvernului;
- decontarea transportului în trafic internațional, inclusiv pentru soțul/soția și copiii aflați în întreținere permanentă în străinătate, la plecarea la post și la venirea definitivă în țară, pentru efectuarea în țară a concediului de odihnă, pentru concediu medical în țară sau în situația revenirii în țară în caz de forță majoră;
- decontarea costului bagajelor, inclusiv pentru membrii familiei, la plecarea la postși la venirea definitivă în țară. Prin membrii familiei se înțelege soțul, respectiv soția și copiii;
- decontarea chiriei, a cheltuielilor de întreținere și dotare a locuinței din străinătate, inclusiv, dacă este cazul, avansarea garanției cerute de proprietar la încheierea contractului de închiriere a locuinței, cu condiția înapoierii acestea la finalizarea contractului de închiriere;
- decontarea transportului în trafic internațional pentru deplasări în interes de serviciu în țară și în străinătate;
- decontarea transportului intern pentru deplasări în interes de serviciu în țara în care a fost numit;
- decontarea cazării, în unități turistice de până la 3 stele și diurna în valută cuvenită, potrivit legii, personalului trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar,conform calității de judecător, pentru deplasări în țara de reședință sau în altă țară străină, în interesul serviciului;
- decontarea cazării pentru deplasările în țară, în interes de serviciu, pentru cei care nu au locuință în București;
- indemnizația de concediu. În cazul efectuării concediului în țară, indemnizația de concediu se acordă în lei.
- În situațiile prevăzute la alin. (3) lit. i), l) și m), în cazul în care transportul se efectuează prin mijloace auto, se decontează carburantul,în limita a 12 litri pentru 100 de km. În situația în care distanța depășește 500 de km, se decontează o noapte de cazare, în unități turistice de până la 3 stele.
După calculele noastre, pe noua lege, judecătorul Rus ar urma să încaseze aproximativ 12.000 de euro pe lună net, la care se adaugă decontarea școlilor pe care le-ar frecventa copiii acestuia.
Fost judecător și angajat al CSM, Șerban a candidat și a fost ales deputat PNL de Prahova, fieful fostului baron local Iulian Dumitrescu, trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție. Anul acesta, pe lângă salariul de secretar de stat în MJ, Șerban a încasat o pensie specială de fost judecător de 30.000 de lei pe lună, net.
Va urma!
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
