2025. Nicolae Iulian Albăceanu sau Colonelul Shaorma, jandarmul prăduitor!
Capitolul 1: Uniformă pe dinafară, cârciumă-n buzunar. Portretul unui impostor în bluzon de jandarm!
Într-o țară unde instituțiile de forță au fost transformate în afaceri de familie, cazul colonelului Nicolae Iulian Albăceanu, șeful Jandarmeriei Brăila, nu este o întâmplare, ci o piesă dintr-un puzzle infect.
Uniforma, bastonul, epoletul și drapelul, toate au fost doar decor pentru un individ care, în spatele ușilor închise, se comporta mai degrabă ca patronul unei rețele de shaormerii decât ca garantul ordinii publice.
Ajuns în funcția de comandant al Jandarmeriei brăilene printr-un traseu clasic de „băiat ascultător” și „cadru disciplinat”, Albăceanu a început să-și folosească influența nu pentru a menține legea, ci pentru a o ocoli și călca metodic, de dragul banului.
Din jandarm a devenit manager de afaceri paralele, cu visuri imobiliare, contracte comerciale și excursii exotice „de afaceri”.
Un colonel în activitate care controlează firme prin interpuși, care merge la „controale economice” în propriile cârciumi, care discută plasări de forță de muncă în Congo și Nepal ca un veritabil agent de recrutare.
Nu, nu este scenariul unui film de comedie prost. Este realitatea infectă a unui stat în care prăduitorii cu epoleți sunt regula, nu excepția.
Capitolul 2: Afaceristul cu baston. Shaorma, Nepal, Congo și controlul economic în propria cârciumă!
Anchetatorii Direcției Naționale Anticorupție l-au săltat din București, exact când participa la un control economic la una dintre firmele sale ascunse în spatele unor interpuși.
Ironia sorții: jandarmul suprem al județului era prins în flagrant în timp ce verifica o afacere în care el însuși era păpușarul din umbră.
Printre „investițiile” gestionate direct se numără:
- firme de plasare de forță de muncă în străinătate,
- afaceri cu shaormerii și fast-food-uri,
- cârciumi de cartier,
- planuri concrete pentru achiziții imobiliare și credite bancare.
Albăceanu a devenit astfel primul șef de jandarmerie care-și planifica extinderea în domeniul HoReCa și imobiliare în paralel cu operarea forței armate a statului.
Sursele din anchetă spun că individul pleca frecvent în Nepal și Congo pentru a „recruta” forță de muncă, deși legea îi interzicea orice implicare în activități comerciale.
Și nu vorbim de un simplu investitor pasiv. Nu. Colonelul era omul care dădea comenzile, verifica livrările, gestiona angajații, calcula profitul și coordona achizițiile, totul din biroul său de la Jandarmerie sau de pe telefonul de serviciu.
Este, fără îndoială, o rețetă clasică de incompatibilitate penală, care transformă orice instituție publică într-o plataformă de lansare pentru afaceri private. Iar când ești colonel, șef de județ și joci cartea controlului total, afacerea devine protejată, nu anchetată. Până când… intră Direcția Națională Anticorupție pe fir.
Capitolul 3: Jandarmul care n-a văzut legea. Incompatibilități, percheziții și tăcerea sistemului!
Ceea ce a făcut Albăceanu este explicit interzis prin legea statutului cadrelor militare. Un ofițer activ nu are voie să administreze, direct sau indirect, vreo societate comercială, să încheie contracte, să obțină profit personal prin exploatarea unei funcții publice. Toate aceste norme au fost încălcate cu nesimțire.
Dar, până la momentul în care Direcția Națională Anticorupție l-a ridicat, nimeni nu s-a întrebat cum de mergea la controale economice în firme proprii, cum de gestiona plasări de muncă pe axa Brăila–Asia, cum de avea acces la linii de credit și fonduri europene.
Nimeni din Jandarmerie nu a văzut, nu a auzit și nu a raportat nimic. Această tăcere complice ne arată că nu vorbim despre un caz izolat, ci despre un sistem în care gradele închise într-o uniformă sunt folosite ca scut de protecție penală.
La Brăila, s-au făcut percheziții la sediul unității militare pe care o conducea, la locuința sa și în alte locații ale complicilor săi. Există deja indicii că un întreg cerc de influență funcționa ca un angrenaj economic paralel în sânul Jandarmeriei locale.
Dar, în loc să vedem o conferință de presă de la Ministerul Afacerilor Interne, o demitere urgentă, o anchetă internă sau un mesaj de delimitare, avem parte doar de tăcere și bâlbâieli. Șefii ierarhici s-au evaporat.
Corpul de control doarme. Ministrul de Interne tace. Un jandarm penal, dar un sistem complice, toate la un loc reprezentând o mizerie tipic românească.
Capitolul 4: Colonel de carton, rușinea Jandarmeriei. În România, pedeapsa se stabilește după câți bani și câte pile ai!
Cazul Albăceanu ne spune, fără echivoc, că în România legea nu este pentru toți. Ea e valabilă doar pentru fraieri, nu pentru coloneii cu shaormărie, conturi ascunse și excursii în Nepal.
Acest individ a adunat, potrivit anchetatorilor, milioane de lei din afaceri paralele, în timp ce pretindea că veghează la siguranța brăilenilor. Avea angajați fictivi, contracte dubioase și încasa fonduri de la stat și privați în paralel.
Dar cât va plăti pentru toate astea? Dacă ne uităm în trecut, la alți ofițeri superiori, știm deja răspunsul: pedeapsa va fi stabilită nu de judecător, ci de dimensiunea conturilor și de numărul de pile.
Are relații în sistem? Scapă cu o „suspendare”. Are bani de avocați „de casă”? Primește o „interdicție de a părăsi localitatea”. Are pe cineva sus în Ministerul Afacerilor Interne? I se „acceptă demisia” și dispare din peisaj în liniște, poate chiar cu pensie specială.
Și atunci, ce înțeleg ceilalți jandarmi cinstiți din sistem? Că nu merită să respecți legea, ci doar să înveți să o ocolești eficient. Că șmecherii cu grade și cârciumi sunt apărați, în timp ce tu, simplu subofițer, ești tras la răspundere dacă nu ții șapca perfect pe cap.
Nicolae Iulian Albăceanu este imaginea fidelă a colonelului de carton, produsul unei Românii în care statul a fost deturnat de șmecheri în uniformă. A folosit jandarmeria nu ca pe o instituție, ci ca pe un paravan.
Și, dacă justiția va funcționa după tiparul cunoscut, acest om nu va face nicio zi de pușcărie. Într-un stat sănătos, asemenea indivizi sunt dați afară cu cătușe. În România, le pui șervețel pe tavă și-i rogi să plece discret.
Final tăios, fără pardon:
Legea nu e o armă în mâna jandarmului, ci un instrument pe care-l negociază după bunul plac. În funcție de conturi, relații și prieteni prin ministere. Iar când bastonul cade din mână, nu îl preia justiția, ci avocatul familiei.
Capitolul 5. Sindicatul Europol acuză jandarmii de utilizarea spray-ului lacrimogen împotriva polițiștilor la protestul din Piața Victoriei.
Sindicatul Europol semnalează un incident care a avut loc, luni, 30 decembrie 2024, la protestul din fața Guvernului, când un șef de detașament din cadrul Jandarmeriei a folosit spray-ul lacrimogen, provocând rănirea unui polițist de penitenciar.
Declaratii Europol
„Ieri, la protestul din fața Guvernului, ca formă de «respect» pentru polițiștii și polițiștii de penitenciare care au venit dis-de-dimineață de la sute de kilometri, un șef de detașament din Jandarmerie a folosit spray-ul iritant-lacrimogen, rănindu-l pe unul dintre polițiștii de penitenciare”, afirmă Sindicatul Europol pe Facebook.
„Așa se comportă urmașii ofițerilor implicați în evenimentele din 10 august, care au profitat de moment pentru a-și epuiza arsenalul de gaze și pentru a folosi bastoanele fără discernământ. Această rușine a Jandarmeriei, care are și subalterni, trebuie să fie urgent îndepărtată dintr-o asemenea poziție”, au mai spus reprezentanții Europol, subliniind că „polițiștii și polițiștii de penitenciare au protestat și în interesul jandarmilor”.
Nota: Prostia jandarmilor depaseste cu mult cadrul legal instituit de politicieni, care nici ei nu sunt dati afara din casa de inteligenta.
Prostia sau provocarea Jandarmeriei
Imaginile nu surprind momentul exact al utilizării spray-ului, însă se observă doi polițiști de penitenciar care se freacă la ochi, aflându-se la câțiva pași de jandarmii ce asigurau perimetrul protestului, separați doar de un gard.
Disculparea tardiva a sefilor din Jandarmerie
Jandarmeria București a explicat că, pe durata protestului de luni, mai mulți participanți au încercat să forțeze dispozitivul de securitate, dorind să ajungă pe șosea pentru a bloca traficul, iar un jandarm a folosit spray-ul lacrimogen.
„La ora 13:30, în cadrul adunării publice din Piața Victoriei, mai mulți protestatari au încercat să forțeze dispozitivul de panouri metalice și cordonul de jandarmi, dorind să împingă acestora pe carosabil pentru a bloca circulația”, a transmis Jandarmeria București.
Aceștia au adăugat că protestatarii nu au respectat recomandările jandarmilor de a menține un caracter pașnic al adunării. „În zona în care a fost manifestată forța principală, existând riscul ca o breșă să permită accesul protestatarilor pe carosabil, un jandarm a folosit spray-ul lacrimogen. Precizăm că nimeni nu a fost rănit, iar prin această măsură intențiile manifestanților au fost oprite”, a mai adăugat Jandarmeria.
Concluzii parțiale.
Incidentele din Piața Victoriei converg catre o posibilă provocare din partea unor membri ai Jandarmeriei, care au reacționat excesiv la un protest pașnic. Acuzațiile din partea Sindicatului Europol arată că utilizarea spray-ului lacrimogen împotriva polițiștilor de penitenciare ar putea fi interpretată ca o acțiune deliberată de escaladare a tensiunii, într-un context deja sensibil din punct de vedere al relațiilor dintre forțele de ordine.
Jandarmeria a acționat impulsiv, având în vedere istoricul conflictual dintre politie si jandarmerie, in conditiile in care primii sunt functionari civili, iar ceilalti sunt supusi ordinelor unor dobitoci de sefi, numiti in baza unor relatii din mediul politic.
Provocările din partea unora dintre jandarmi sunt văzute ca un comportament lipsit de profesionalism, semn al unei lipse de respect si discernământ în gestionarea unei adunări publice. Reacțiile impulsive și folosirea de gaze lacrimogene, în special împotriva unor colegi de breaslă, indică o abordare inadecvată și o reacție disproporționată in raport cu realitatea, dar perfect valabila cu nivelul lor de inteligenta, care ar putea fi considerata ca o formă de „prostie” în sensul de a acționa fără a evalua corect consecințele.
Mai mult, folosirea excesivă a forței și lipsa de comunicare clară în cadrul unor astfel de evenimente pot duce la deteriorarea încrederii între instituțiile de ordine publică, ceea ce afectează nu doar imaginea Jandarmeriei, dar și eficiența gestionării protestelor viitoare. Astfel, este esențial ca autoritățile să își revizuiască strategiile de intervenție și să asigure/sa se asigure că astfel de „provocări” nu vor mai apărea în viitor, menținând o atmosferă de respect reciproc între toate forțele de ordine.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
