2025. Penalul și pușcăriabilul Iohannis! Pușcăria este pentru popor, nu pentru politicieni!
Klaus Iohannis, președintele cu 17 dosare penale! Cum l-a spălat de păcate Augustin Lazăr. Suma uriașă cu care a prejudiciat statul român, chiar de la vârful puterii.
Ce spunea Iohannis:
“Eu, Klaus Iohannis, nu am fost niciodată, în nicio calitate, urmărit penal. Foarte simplu, se poate verifica fără nici un fel de problemă. (…) Nu am fost urmărit penal, nu am avut dosare, nu am avut probleme și, în consecință, eu rămân la părerea mea: cei cu dosare n-au ce căuta în vârful politicii”, declara Klaus Iohannis la data de 27 octombrie 2016.
Toate afirmațiile lui Iohannis s-au verificat, așa cum însuși a recomandat, și s-a concluzionat că a fost urmărit penal, cel puțin într-un dosar, a avut dosare penale și a reușit, totuși, să ajungă în vârful politicii, deși a făcut obiectul a 17 dosare penale.
Cu un palmares semnificativ de dosare penale, fostului președinte, Klaus Iohannis, i s-au adus acuzații grave în 17 dosare, unul dintre ele fiind încă în lucru la Parchetul General, în ianuarie 2025, după ce una dintre cele șase case obținute din „meditații” l-a trimis pe Iohannis direct în instanță.
Curtea de Apel Brașov a stabilit că Iohannis a cumpărat imobilul cu acte false și l-a făcut bun de plata a 320.000 de euro. De altfel, imediat după prezidențialele din 2014, Augustin Lazăr, care la vremea respectivă conducea Parchetul Curții de Apel din Albă Iulia și era un apropiat al președintelui, l-ar fi scăpat pe Iohannis de două dosare.
Totuși, Klaus Iohannis a reușit să ajungă la vârful puterii deși, la dată de 16 noiembrie 2014, ziua celui de-al doilea tur de scrutin, mai avea deschise două dosare penale la Parchetul Curții de Apel Albă Iulia, condus de Augustin Lazăr.
La câteva zile după alegerile prezidențiale din 2014, Klaus Iohannis a devenit nepenal primind soluții de clasare în cele două dosare penale pe care le mai avea deschise în campanie și care îl vizau.
Astfel, primul infractor al statului a reușit să scape de pușcărie la ordinul judecătorului, care, în prezent, este pensionar de lux, după ce a condus Parchetul General al României, prin decretul lui Iohannis, între 2016 și 2019.
În total, 16 dosare au fost deschise pe numele lui Klaus Iohannis în perioada 2001-2016, spun jurnaliștii. Primele acuzații care i se aduceau lui Iohannis în 2001 erau instigare la fals, uz de fals, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu în două dosare diferite.
În unul dintre dosare, Iohannis era acuzat că, în calitate de primar al Sibiului, ar fi dispus restituirea ilegală, către patru cetățeni străini, a unui imobil din patrimoniul statului.
De altfel, majoritatea dosarelor deschise pe numele lui Iohannis sunt pentru abuz în serviciu, potrivit presei.
Însă, și de aceste dosare a avut ”grijă”, din umbră, Augustin Lazăr, spun jurnaliștii. Mai exact, în 8 din cele 16 dosare penale nu a fost dispusă urmărirea penală, în 7 au fost impuse dispoziții de disjungere/declinare, în timp ce un dosar, din 2013, a fost preluat la Parchetul General, de același Augustin Lazăr, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Albă Iulia.
Și asta nu este tot. Anul trecut, în 2024, Iohannis a pierdut o a două casă din Sibiu pentru care a încasat chirie și trebuie să dea înapoi statului 260.000 de euro.
De altfel, în 2015, Iohannis a mai pierdut un imobil în care funcționa un sediu bancar, după ce s-a dovedit că proprietatea fusese dobândită în baza unui certificat fals de moștenitor.
În același timp, fostul președinte a fost obligat să returneze și suma dobândită din închirierea imobilului, fiind vorba de 320.000 de euro. Însă nici până în prezent statul român nu a reușit să între în posesia proprietății și nici prejudiciul nu a fost încă recuperat.
Iohannis s-a vopsit în nepenal.
Calitatea de urmărit penal a lui Iohannis a fost de altfel demonstrată de Lumea Justiției încă din 2016, când a fost publicat un document semnat de procuroarea Claudia Roșu care relevă că, pe vremea când era primar al Sibiului, a primit scoatere de sub urmărire penală și neîncepere a urmăririi penale.
Toate probele care au ieșit la suprafață și care au demonstrat că președintele patriei a avut nu mai puțin de 17 dosare penale au fost băgate într-un con de umbră, ignorate și chiar negate, deși ele reprezentau și reprezintă o realitate cruntă, care contrazice sloganul pe care președintele l-a luat în brațe cu atâta patos și care l-a ajutat să ajungă la Cotroceni: “cei cu dosare n-au ce caută în vârful politicii”.
Inspecția Judiciară i-a numărat dosarele lui Iohannis.
Concret, în Raportul privind efectuarea unor verificări la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia, cu referire la cauzele privindu-l pe Klaus Werner Iohannis, instrumentate în perioada 1 martie 2001 – 27 aprilie 2016, precum și respectarea termenelor rezonabile de soluționare în aceste cauze penale, pe care Lumea Justiției l-a prezentat în exclusivitate, se arată că, în noiembrie 2014, pe când deținea funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr a repartizat cu mâna lui două cauze privindu-l pe Iohannis, procurorilor Iustin Bic și Carmen Maria Capra, vecină de stradă cu Iohannis, care au soluționat cauzele în mai puțin de o lună de la înregistrarea lor pe rolul parchetului.
Mai exact, în data de 20.11.2014 procurorul Iustin Bic a clasat dosarul nr. 595/P/2014, iar în data de 5.12.2014 procuroarea Carmen Maria Capră a clasat dosarul nr. 625/P/2014, acestea fiind ultimele două dosare pe care Iohannis le mai avea înainte de a se instala efectiv la Cotroceni.
Pe unul dintre aceste două dosare și-a pus iscălitura și Augustin Lazăr, care a semnat “adresa de comunicare a soluției către petenta, certificând legalitatea și temeinicia soluției” de clasare.
Din punctul nostru de vedere, concluzia Inspecției Judiciare este dureroasă pentru Klaus Werner Iohannis și Augustin Lazăr, întrucât demonstrează că cel care, la scurt timp de la instalarea lui Iohannis la Controceni, a fost numit procuror general al României a avut cunoștință de dosarele Președintelui, ocupându-se de acestea pe vremea când era șef al Parchetul Curții de Apel Albă Iulia. Poate fără nicio legătură, ulterior Iohannis l-a numit în funcția de procuror general al Ministerului Public.
Acest lucru reiese chiar din ultima frază din concluziile Raportului Inspecției:
„Datele de verificare relevă faptul că dosarele penale nr. 595/P/2014 și nr. 625/P/2014 au fost repartizate procurorilor de caz de către domnul Augustin Lazăr, având funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Albă Iulia, iar în cazul dosarului nr. 595/P/2014 acesta a semnat adresa de comunicare a soluției către petenta, certificând legalitatea și temeinicia soluției”.
Iohannis, 17 dosare penale.
Astfel, cum precizam, în cadrul Raportului Inspecției Judiciare sunt expuse toate cauzele penale soluționate sau în curs de soluționare care l-au vizat pe Klaus Iohannis, inspectorii judiciari ajungând la concluzia că au fost identificate un număr de 16 dosare din perioada 1 martie 2001- 27 aprilie 2016, care aveau că obiect sesizări sau denunțuri vizând fapte săvârșite de Klaus Werner Iohannis, majoritatea pentru abuz în serviciu, respectiv:
-În anul 2001 – 2 dosare penale, 66 per P per 2001 și 86 per P per 2001;
-În anul 2005 – 1 dosar penal, 263 per P per 2005;
-În anul 2006 – 5 dosare penale, 42 per P per 2006, 126 per P per 2006, 392 per P per 2006, 417 per P per 2006 și 419 per P per 2006;
-În anul 2009 – 1 dosar penal, 844 per P per 2009;
-În anul 2010 – 1 dosar penal, 520 per P per 2010;
-În anul 2011 – 3 dosare penale, 64 per P per 2011, 89 per P per 2011 și 702 per P / 2011;
-În anul 2013 – 1 dosar penal, 411 per P per 2013;
-În anul 2014 – 2 dosare penale, 595 per P per 2014 și 625 per P per 2014.
În toate cele 16 dosare privindu-l pe Klaus Werner Iohannis au fost dispuse soluții de neurmarire penală, 8 dosare, dispoziții de disjungere sau declinare, 7 dosare, în timp ce un dosar a fost preluat de la Parchetul Curții de Apel Albă Iulia la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dosarul nr. 411 per P per 2013.
Acestor 16 dosare se adaugă și dosarul deschis că urmare a plângerii penale formulate de Lumea Justiției, depus la Direcția Națională Anticorupție, trimis la Parchetul Curții de Apel Albă Iulia și apoi declinat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se află în instrumentarea procurorului sibian Ioan Șandru, fiind începută urmărirea penală în octombrie 2018.
În cuprinsul plângerii penale depuse la 9 mai 2018, Lumea Justiției a sesizat afacerile imobiliare cu casele Statului a soților Carmen și Klaus Iohannis, reclamând dobândirea fraduloasa a unor imobile din Sibiu, aflate în administrarea Primăriei Sibiu, de pe urmă cărora soții Iohannis au încasat suma de 320.000 euro, cu titlu de chirie.
Despre acești bani Curtea de Apel Brașov a constatat definitiv, în 2015, că au fost încasați necuvenit de familia Iohannis și că trebuie returnați Statului român. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până în prezent!
IOHANNIS PROVOACA RUSIA !
Kremlinul îl acuză pe Klaus Iohannis că distorsionează istoria. „Aşteptaţi-vă la probleme la scară planetară”.
MAE a postat pe reţeaua X un mesaj conform căruia „unii învaţă din istorie şi fac pace, alţii încearcă în mod constant să-şi constrângă, să agreseze sau să-şi invadeze vecinii suverani” şi de asemenea mint şi manipulează în mod constant.
Postarea apare la scurt timp după ce Ambasada Rusiei în România a prezentat pe pagina de Facebook declaraţii ale purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, în care aceasta acuză autorităţile de la Bucureşti că distorsionează istoria, calificând drept calomnioase afirmaţiile preşedintelui Klaus Iohannis din mesajul transmis la data de 23 august 2024, cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, în care afirma că „politicile naziste şi sovietice au condus la Holocaust şi genocid”, potrivit News.ro.
„Unii învaţă din istorie şi fac pace, alţii încearcă în mod constant să-şi constrângă, să agreseze sau să-şi invadeze vecinii suverani. Un alt model este că ei mint, distorsionează şi manipulează în mod constant”, este mesajul transmis de MAE pe X.
Pe data de 23 august, cu ocazia datei revizioniste anunţate în Uniunea Europeană, «Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor nazismului şi comunismului», Preşedintele României, Klaus Iohannis, ne-a calomniat ţara, atribuind Uniunii Sovietice, alături de Germania hitleristă, responsabilitatea pentru izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial şi – nu vă veţi crede – a Holocaustului.
Vorbim de insinuări blasfematoare şi deliberat false. Klaus Iohannis şi cei care i-au scris acest lucru ar trebui să-şi reamintească, în primul rând, «Acordurile de la München» din 1938, care, de fapt, i-au dat lui Adolf Hitler semnalul de a pune mâna pe Europa, precum şi participarea activă a armatei române în anii 1941-1944 în războiul împotriva Uniunii Sovietice de partea Germaniei, genocidul romilor şi evreilor efectuat de statul român”, a afirmat Zaharova.
Ea susţine că, „în doar trei zile, din 22 octombrie până în 24 octombrie 1941, în Odesa ocupată, la ordinul lui Ion Antonescu, 22.000 de civili, majoritatea de naţionalitate evreiască, au fost împuşcaţi, spânzuraţi şi arşi de vii”, invocând acţiuni de la acea vreme ale „regimului profascist de la Bucureşti şi ale militarilor români”.
Sau totul este conceput pentru generaţia de «TikTok», pentru care doar numărul de clicuri de sub videoclipuri este important? Ei nu cunosc istoria. Atunci, aşteptaţi-vă la probleme la scară planetară. Aceste planuri au fost dejucate doar de Uniunea Sovietică cu preţul unor eforturi eroice incredibile şi a milioane de victime.
Din păcate, conducerea actuală a României nu numai că nu încearcă să înveţe lecţii din trecut, dar se îmbarcă şi pe calea alunecoasă a distorsionării istoriei şi a reabilitării criminalilor nazişti.
Acest lucru nu va duce la niciun bine”, a conchis Zaharova.
În 23 august, de Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj în care afirmă că aceasta zi ”reprezintă un prilej de amintire şi omagiere a memoriei victimelor regimurilor totalitare instaurate pe continentul european şi a sacrificiilor tuturor celor care nu au renunţat să lupte împotriva acestora, pentru democraţie şi libertate”.
”În urmă cu 85 de ani, pe 23 august 1939, era semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, un acord cumplit, în urma căruia destinele a milioane de oameni au fost sacrificate pentru interesele unor regimuri criminale. Politicile naziste şi sovietice au condus la Holocaust şi genocid, la deportări, la despărţirea familiilor, la foamete şi numeroase abuzuri. Aceste orori au lăsat cicatrici şi traume care au afectat generaţii întregi, nevoite să se confrunte cu sărăcia şi cu persecuţiile regimurilor totalitare”, mai scria preşedintele.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
