Vizită-fulger la București: Trimisul special al lui Trump a fost deja în România (surse).
Trimisul special al președintelui Donald Trump pentru politică externă, Richard Grenell, despre care analistul politic Cozmin Gușă susținea că va sosi în zilele următoare în România, a fost deja la București, duminică, 9 februarie, precizează surse politice pentru stiripesurse.ro.
Potrivit surselor noastre, Grenell a stat doar o zi în București, după care a părăsit România. În intervalul scurt de ședere în România, omul lui Trump s-a întâlnit cu mai multe personaje cunoscute, printre care și frații Tate, britanicii cercetați de DIICOT într-un dosar de trafic de persoane.
Întâmplător sau nu, vizita lui Grenell a venit cu o zi înainte de demisia președintelui Iohannis.
Amintim că Richard Grenell a sugerat că administrația condusă de Joe Biden ar fi încercat să încline balanța împotriva unui candidat conservator la recentele alegeri din România, potrivit publicației NYSun.
Acuzația vine pe fondul examinării de către Casa Albă a afacerilor diplomatice ale administrației lui Joe Biden în străinătate.
În acest context, au fost găsite date conform cărora administrația Biden a încercat să joace împotriva lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale.
„Candidatul de dreapta la președinție, Călin Georgescu, a câștigat primul tur la 24 noiembrie, dar Curtea Constituțională a României a anulat apoi rezultatele. Curtea a luat această măsură fără precedent pe fondul suspiciunilor generale de interferență rusă, care nu au fost însă niciodată dovedite”, mai scrie ziarul american.
Grenell, omul de încredere al lui Donald Trump
este unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai președintelui Donald Trump, încă din primul mandat al acestuia la Casa Albă.
El a lucrat ca ambasador al lui Donald Trump în Germania, ca trimis special pentru discuțiile Serbia-Kosovo și a fost director interimar al informațiilor naționale în timpul mandatului lui Trump 2017-2021.
Imediat după preluarea celui de-al doilea mandat la Casa Albă, Trump l-a trimis pe Grenell în Venezuela, să negocieze eliberarea unor ostatici americani.
Ce ar trebui sa mai adaugam la motivele care au condus la demisia nesimtitului:
1.Evitarea pierderii unor beneficii importante, precum pensia generoasă, vilă, mașină de protocol și asigurarea pazei. Prin această mișcare strategică, Iohannis a reușit să-și protejeze privilegiile asociate cu statutul de președinte pensionar.
Astfel, conform legii 406/2001, care reglementează drepturile persoanelor ce au deținut funcția de șef al statului român, Președintele României beneficiază de diverse avantaje și privilegii după încheierea mandatului. Astfel, fostul președinte Klaus Iohannis va primi o indemnizație lunară pe viață, echivalentă cu 75% din salariul brut pe care îl avea în timpul mandatului său.
În 2024, salariul net al președintelui era de aproximativ 186.000 de lei ( retineti ca suma reprezinta salariul si nu venituri salariale), conform ultimei sale declarații de avere din mai anul trecut.
Aceasta se traduce într-un venit lunar net de 15.500 de lei, adică aproximativ 3.100 de euro. Prin urmare, 75% din această sumă reprezintă 2.325 de euro pe lună.
Indemnizația menționată poate fi cumulată cu alte surse de venit, fie ele salariale sau sub formă de pensie.
În acest context, Anton Hadăr, președintele Alma Mater, a precizat că pensia pe care Klaus Iohannis o va primi, în urma carierei sale didactice, se va ridica la 8.500 de lei, echivalentul a aproximativ 1.700 de euro. Asta înseamnă un venit din cele două pensii de circa 4.000 de euro.
Conform legislației în vigoare, fostul președinte are dreptul la o locuință de protocol, care este asigurată de RA-APPS, având obligația de a suporta cheltuielile de întreținere.
El mai are dreptul și la „un spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar, ambele atribuite cu destinația de reședință”.
De asemenea, fostul președinte beneficiază de măsuri de pază și protecție, precum și de utilizarea gratuită a unui autoturism, aceste servicii fiind asigurate constant de Serviciul de Protecție și Pază.
La cerere, acesta poate efectua un control medical complet anual la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”.
În plus, membrii de familie ai fostului președinte au dreptul de a folosi gratuit reședința acestuia, însă acest drept este valabil doar pe durata vieții titularului, iar aceștia trebuie să elibereze locuința în termen de 60 de zile după decesul acestuia.
Legea 406/2001 stabilește trei excepții de la acordarea acestor beneficii:
încetarea calității de șef al statului român în urma comiterii unei infracțiuni pentru care a fost condamnat definitiv, demiterea din funcție prin referendum, și de asemenea, persoanele care au fost confirmate definitiv ca lucrători ai Securității sau colaboratori ai acesteia nu beneficiază de aceste drepturi.
În teorie, președintele ar fi putut pierde toate aceste beneficii în cazul unei suspendări ca urmare a unui referendum.
Ca o concluzie la acest prim punct, putem afirma, fara dubiu, ca, dupa 10 ani de concediu, acum, bestia umana intra in vacanta.
2.Prezenta in Romania a membrilor „Comisiei de la Venetia”.
Concluziile primului Raport al Comisiei de la Venetia includ următoarele:
Comisia de la Veneția consideră că puterea instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu ar trebui limitată la circumstanțe excepționale și clar reglementată, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
Anularea alegerilor poate fi permisă numai în circumstanțe excepționale (principiul ultima ratio – ultimul argument). Codul de bune practici în materie electorală necesită un sistem eficient de recurs și prevede, în special, că „organismul de recurs trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregulile pot fi influențat rezultatul”.
Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu numai de către stat, ci și de către actorii electorali publici și privați –
ținând cont de faptul că statul are obligații pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie corectă.
Garanțiile procedurale sunt esențiale, astfel cum a stabilit jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar orice decizie de anulare a alegerilor trebuie să fie suficient explicată, cu fapte clar prezentate care să dovedească nereguli grave.
Propaganda de campanie intră de obicei sub incidența protecției libertății de exprimare, cu excepția cazului în care depășește limitele permise, de exemplu sub forma discursului instigator la ură împotriva adversarilor politici.
Deși campaniile online bazate pe platformele social media pot fi noi ca formă și impact, utilizarea lor ar trebui să facă în continuare obiectul normelor generale privind finanțarea și transparența campaniilor.
Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor de socializare este dificilă.
Deciziile bine motivate și transparente sunt esențiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare.
Ce se intampla in spatele usilor inchise
Cei din „Comisia de la Veneția” au descoperit mari probleme. Au venit pregătiți să studieze documentele „clasificate” folosite ca „probe” pentru anularea alegerilor, dar si analizarea altor documente care ii infunda si mai mult pe actualii politicieni in mizeria pe care au creat-o.
„Comisia de la Venetia” reprezinta motivul pentru care Plavanul ilegalist i-a convocat pe bagabonti (liderii coalitiei), luni, la Cotroceni. Se pare că nesimtitul neamului va fi forțat să demisioneze – am scris la data de 09 februarie 2025.
3. Intr-o mica masura, trantorul Romaniei s-a sinchisit, poate, si de manifestatiile de strada organizate pentru inlaturarea paduchelui de la cea mai inalta functie in stat. Asa cum toata lumea il cunoaste, daca nu ar fi fost partenerii externi, am mai fi ramas pe cap cu pramatia nationala inca, cel putin, 10 ani.
