2025. Prăduitorii de la Ministerul Apărării Naționale. Astăzi, Generalul de brigadă Septimiu Caceu, prins cu apartamentul renovat pe șpăgi și trecut discret în rezervă, ca un hoț de buzunare protejat de Sistem!
Într-o Românie controlată de mafii instituționalizate și generali de carton, cu epoleti de hoție și decorații obținute pe bază de pile și șpagă, cazul generalului de brigadă Septimiu Neftalin Caceu este o mostră clară de corupție militară acoperită cu preșul, de trădare a onoarei militare și de protecție politică pentru infractorii cu grad.
În loc să fie judecat exemplar, acest general care a cerut mită sub forma unei renovări complete de apartament în schimbul unui contract de 3,6 miliarde de lei pentru o firmă favorizată, a fost trecut în rezervă discret, fără pic de rușine din partea Ministerului Apărării Naționale și a Președinției României.
1.Corupția din Ministerul Apărării Naționale, o rețea internă de trafic de influență și licitații trucate!
În vara anului 2003, generalul de brigadă Septimiu Neftalin Caceu, pe atunci șef al Statului Major al Corpului I Armată Teritorială, nu s-a sfiit să-și folosească poziția pentru a obține avantaje personale.
Potrivit anchetatorilor de la Parchetul Național Anticorupție, generalul de brigadă Septimiu Neftalin Caceu i-a cerut administratorului unei firme care lucra deja pentru armata română să-i renoveze apartamentul personal.
O renovare completă: gresie, faianță, parchet, calorifere, instalație electrică, zugrăvit, toate achitate din buzunarul patronului cu promisiunea că generalul va interveni pentru obținerea unui contract gras, în valoare de 3,6 miliarde de lei vechi, cu Unitatea Militară 02031 București.
Firma respectivă deja executa lucrări pentru Corpul I Armată și era într-o relație contractuală cu Ministerul Apărării Naționale, ceea ce face fapta și mai gravă: era un conflict de interese în forma sa cea mai coruptă.
Generalul de brigadă Septimiu Neftalin Caceu, în calitatea sa oficială, nu doar că a făcut trafic de influență, dar a și șantajat moral un antreprenor pentru a-și transforma apartamentul într-un palat pe banii statului.
2. Investigațiile și măsurile „de fațadă”: Ministerul Apărării Naționale mimează sancțiunile!
În iulie 2004, după ce ancheta Parchetului Național Anticorupție s-a concretizat în punerea sub acuzare a generalului Caceu, Ministerul Apărării Naționale a fost notificat oficial.
Răspunsul instituției? Un teatru penibil: l-au suspendat din funcție și au mimat că „a început o verificare internă”.
A urmat o mascaradă administrativă menită să-l scoată basma curată: Ministerul Apărării Naționale a invocat că generalul a fost trecut în rezervă „la cerere”, ba chiar că ar fi depus cererea înainte de începerea anchetei.
În realitate, decretul semnat de președintele Ion Iliescu, publicat în Monitorul Oficial, specifică limpede că generalul Caceu a fost trecut în rezervă în baza articolului 85 lit. e) din Legea nr. 80/1995, care permite trecerea în rezervă „pentru alte motive sau nevoi ale Ministerul Apărării Naționale”.
Cu alte cuvinte, imaginea Ministerului Apărării Naționale era mai importantă decât justiția.
3. Cum funcționează sistemul de protecție pentru generalii corupți!
După ce s-au finalizat cercetările Parchetului Național Anticorupție, generalul Caceu a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, conform comunicatelor oficiale ale Parchetului.
Nu a mai fost văzut însă în instanțe, nici condamnat public, nici trecut pe listele rușinii. Presa a tăcut repede, iar Ministerul Apărării Naționale s-a spălat pe mâini ca Pilat din Pont.
Această metodă de „pedepsire” a generalilor corupți, prin trecerea în rezervă, fără condamnare, fără recuperarea prejudiciului și fără interdicții, a devenit o practică instituționalizată în România.
În loc să fie condamnați penal și lăsați fără pensie militară de lux, acești indivizi se retrag în liniște, cu pensii de zeci de mii de lei și cu apartamente renovate din mită.
4. Generalul Caceu, un caz dintre alte asemenea sute! Cazul Caceu, vârful unui aisberg de corupție în armată!
În aceeași perioadă, alți doi generali au fost acuzați de fapte penale: generalul Lazar Iliescu, fost director adjunct al Direcției de Audit Intern din Ministerul Apărării Naționale, și generalul Stefan Blaj, șeful Clinicii Medicale I de la Spitalul Militar Central.
Primul a fost arestat pentru luare de mită, al doilea pentru că a cerut 1300 de dolari mită în schimbul furnizării subiectelor unui concurs pentru un post de medic. Acești oameni nu doar că au încălcat legea, ci au pângărit onoarea uniformei militare.
Dacă la vârf avem generali care își vând influența pe gresie și faianță, ne putem imagina ce se întâmplă la eșaloanele inferioare ale Ministerului Apărării Naționale.
Contracte umflate, licitații trucate, achiziții cu dedicație, funcții obținute pe șpagă, toate acestea sunt parte a unui sistem care nu mai are nimic în comun cu meritocrația sau cu apărarea națională.
Ministerul Apărării Naționale, în loc să fie un bastion al onoarei și disciplinei, a devenit o sinecură de lux pentru generali compromiși, protejați de ministru, acoperiți de structurile de informații și trecuți în rezervă de președinți obedienți.
Să nu-și imagineze cineva că ditamai generalul, fost pilon al unei structuri de putere, a fost trecut în rezervă doar pentru renovarea unui apartament! Ar fi o naivitate crasă să credem că un sistem atât de corupt și de bine organizat ar sacrifica un om de rang atât de înalt pentru o simplă „neatenție administrativă”.
Este clar că motivul oficial invocat este doar o perdea de fum, un paravan ieftin menit să acopere adevărata natură a deciziei. În realitate, vorbim fie despre fapte mult mai grave în care a fost implicat, fie, și mai probabil, despre refuzul de a se alinia la ordinele primite de sus, de la cine trebuie, într-un moment critic.
În asemenea structuri, loialitatea este absolută, iar abaterea de la linia impusă este pedepsită exemplar, mai ales dacă vine din partea cuiva care știe prea multe și a văzut prea multe.
Cei care cunosc din interior jocurile de putere știu foarte bine că epurările nu se fac pe criterii morale, ci pe criterii de obediență. Dacă nu execuți ordinele orbește, dacă eziti, dacă arăți ezitare în fața unei comenzi politice sau ilegale, ești debarcat.
Mai ales într-un moment în care sistemul se clatină, iar nervii sunt întinși la maximum, cum este perioada post-electorală din România și Europa, în care instituțiile de forță sunt mobilizate nu pentru a apăra cetățeanul, ci pentru a apăra un regim.
Este plauzibil ca generalul să fi fost implicat și în alte presupuse „misiuni speciale”, de la ascunderea unor dosare sensibile până la gestionarea unor operațiuni ilegale de supraveghere sau influențare a alegerilor.
Sau poate pur și simplu nu a acceptat să semneze o acțiune ilegală cerută de sus, ceea ce l-a transformat automat într-un „risc” pentru sistem.
Cert este că nimeni nu sacrifică un om din interior doar pentru „zugrăveală”. Doar în România mai este ambalată o astfel de poveste în hârtie lucioasă pentru publicul larg, în timp ce în culise se rostogolesc dosare, șantaje și răfuieli între clanuri din aparatul de putere.
Este un semn că ceva se rupe în interiorul structurilor. Când se înlătură brusc oameni din eșalonul superior, nu este vorba despre disciplină, ci despre panică. Se curăță terenul. Se închid guri. Se elimină martori. Se rescrie ierarhia pe fondul unei instabilități crescânde.
Așadar, cazul nu trebuie tratat ca o simplă anecdotă, ci ca un simptom. Este încă un indiciu că sistemul care părea de neclintit începe să scârțâie. Când generalii cad, înseamnă că urmează fie trădări majore, fie o schimbare de regim. Ceva grav s-a întâmplat și nu vom afla asta din declarațiile oficiale.
5.Ce spune legea? Ce face justiția? Ce face statul?
Legea 80/1995 privind Statutul cadrelor militare prevede clar că trecerea în rezervă trebuie să respecte niște condiții stricte. Art. 85, litera e) este abuzat în mod constant pentru a masca epurările politice sau pentru a scoate din sistem, elegant și fără scandal, ofițeri compromiși.
Nimeni nu verifică dacă acei ofițeri sunt sau nu anchetați penal. Nu există proceduri de suspendare a pensiei militare în caz de corupție. Nu există confiscarea extinsă a bunurilor. Nu există răspundere patrimonială. Există doar mușamalizare, complicitate și ipocrizie.
6. Concluzie: Un sistem bolnav, care își apără șacalii în uniformă!
Cazul generalului Septimiu Neftalin Caceu este simptomatic pentru putreziciunea din Ministerul Apărării Naționale și pentru falimentul moral al instituțiilor de forță.
În loc să ne apere, acești generali își umplu buzunarele și apartamentele cu banii publici și cu șpăgi în natură. În loc să fie judecați, sunt protejați. În loc să fie arătați cu degetul, sunt uitați repede. Iar noi, cetățenii, suntem lăsați cu iluzii, să credem că armata mai apără ceva.
În realitate, armata este penetrată de interese, de rețele și de corupție instituționalizată. Generali ca Caceu sunt regula, nu excepția. Iar România pierde pe toate planurile: bani, demnitate, siguranță națională.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Surse utilizate:
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/53836
https://ziarulnatiunea.ro/2013/06/03/drama-generalilor-postdecembristi/
https://jurnalul.ro/stiri/observator/observator-romania-in-5-minute-27651.html
