2025. Rezultatele guvernărilor Ciolacu – Bolojan.
Financial Times – România, deficit record și riscul foarte ridicat de recesiune.
România în categoria „Gunoiul Europei” sau, eufemistic vorbind, „Junk”.
Capitolul I – Introducere: România, elevul-problemă al UE.
Când unul dintre cele mai influente ziare economice din lume, Financial Times, pune România pe prima pagină la capitolul „deficit record” și „risc de recesiune”, nu mai vorbim de o alarmă internă, ci de o notificare oficială către toți investitorii globali că aici avem o problemă serioasă.
Publicația britanică nu și-a pierdut vremea cu politețuri: România a ajuns la un deficit bugetar pe primele șase luni din 2025 de peste 14 miliarde de euro, adică aproximativ 4,7% din PIB, unic în Uniunea Europeană în condițiile în care țara nu e lovită nici de război, nici de catastrofe naturale.
Cu alte cuvinte, suntem singura economie din UE care a reușit performanța de a-și dezechilibra finanțele publice în timp de pace.
Și, pentru ca ironia să fie completă, acest rezultat poartă semnătura unui guvern condus de Ilie Bolojan, politician care se vinde public drept „apostolul austerității” și „managerul eficient” venit să pună ordine în finanțele țării.
Ordinea lui înseamnă, în realitate, tăieri de beneficii pentru populație, taxe mai mari și, în paralel, cheltuieli nesăbuite pe contracte preferențiale, investiții inutile și sinecuri bine plătite.
Financial Times a preluat avertismentele unor economiști români și europeni: dacă trendul continuă, România nu doar că va depăși pragul de 7% deficit la finalul anului, dar va intra în recesiune tehnică în 2026, cu riscuri directe asupra monedei naționale și a ratingului de țară.
Iar recesiunea nu o vor simți cei din birourile guvernamentale cu salarii de 20.000 de lei pe lună, ci milioane de români deja sufocați de scumpiri.
Capitolul II – Deficitul record: cauze concrete.
Deficitul bugetar nu apare peste noapte și nici nu se fabrică singur. În cazul României, gaura de peste 14 miliarde de euro în primele șase luni din 2025 este rezultatul direct al unor decizii politice iresponsabile luate în perioada de tranziție dintre guvernele anterioare și instalarea lui Ilie Bolojan, dar și al continuării aceluiași tipar de cheltuieli sub actualul executiv.
1. Creșterea cheltuielilor cu aparatul bugetar.
În loc să reducă personalul administrativ, guvernul Bolojan a menținut și chiar a crescut numărul de angajați la stat. În iunie 2025, datele Ministerului Finanțelor arătau peste 1,305 milioane de posturi ocupate, cu 2.000 mai multe decât în decembrie 2024. Acest lucru a însemnat creșteri de cheltuieli salariale cu peste 1,2 miliarde lei doar în primele 6 luni ale anului.
2. Sporuri și bonusuri mascate.
În timp ce populația era avertizată că „urmează vremuri grele”, anumite categorii de bugetari – mai ales cei din administrațiile care gestionează fonduri europene – au primit sporuri de până la 40% din salariu. Asta a adăugat câteva sute de milioane de lei în plus la nota de plată a statului.
3. Cheltuieli militare accelerate.
Bolojan a respectat angajamentele internaționale și a mărit bugetul Apărării la 3% din PIB, cu promisiunea de a urca la 5% în 2026. În primele luni ale mandatului, România a semnat contracte pentru achiziția de armament și tehnică militară în valoare de 4,3 miliarde de euro, din care o bună parte cu plăți anticipate, împovărând imediat deficitul.
4. Proiecte de infrastructură începute fără finanțare europeană.
Pentru a-și face imagine, guvernul a lansat licitații și lucrări pe șantiere fără acoperire completă în fonduri UE, ceea ce a obligat statul să suporte integral costurile inițiale din buget. Exemple: modernizarea liniei feroviare București–Giurgiu și construcția unui stadion nou în Oradea (cost estimat: 60 milioane euro), inclusiv în context electoral.
5. Venituri sub așteptări.
Pe partea de încasări, relaxările fiscale din 2024, combinate cu evaziunea fiscală masivă în anumite sectoare (alcool, tutun, carburant), au dus la un minus de peste 5 miliarde lei față de prognoza inițială. În loc să corecteze aceste scăpări, guvernul a preferat să compenseze prin împrumuturi.
Capitolul III – Cheltuielile aberante care au adâncit groapa sărăciei.
Deficitul bugetar record nu este doar rezultatul unor politici macroeconomice greșite, ci și al unui lanț de cheltuieli aberante, multe dintre ele cu iz de sinecură politică sau de „tun electoral”. Iată cele mai relevante exemple din primele șase luni ale lui 2025:
1.Stadionul din Oradea – cadoul electoral
Un proiect estimat la 60 de milioane de euro, anunțat cu surle și trâmbițe, deși Oradea nu are o echipă în primele două ligi și nu există cerere reală pentru o astfel de investiție.
Constructorul – o asociere de firme care a mai prins contracte cu Primăria Oradea în perioada în care Bolojan era primar. Finanțarea provine din bugetul central, nu din fonduri europene, ceea ce înseamnă un impact direct asupra deficitului.
2.Ministere „îmbuibate” cu posturi noi.
În plin discurs despre austeritate, ministere precum Ministerul Dezvoltării și Ministerul Afacerilor Externe au angajat sute de persoane noi, multe pe posturi de consilieri și directori adjuncți, fără concurs transparent. Exemple:
- MAE a preluat detașați din primării, unii fără experiență diplomatică, dar cu carnet de partid.
- MDLPA a mărit cu 15% personalul direcțiilor care gestionează proiecte pe PNRR, justificând nevoia de „accelerare a absorbției”, deși rata reală de absorbție a rămas sub 20%.
3.Contracte de consultanță cu prețuri umflate.
Un raport intern al Ministerului Transporturilor a arătat că în primele luni din 2025 s-au încheiat contracte de consultanță în valoare de 120 milioane lei, multe cu firme de apartament.
În top figurează societăți controlate de foști consilieri PNL din teritoriu, plătite pentru „studiu de fezabilitate” la proiecte care nu au început nici acum.
4.Achiziții IT de lux.
Ministerul Finanțelor a semnat, în februarie 2025, un contract de 40 milioane lei pentru un „upgrade al infrastructurii IT”, achiziție adjudecată de o companie abonată la contracte guvernamentale. Licitația a fost contestată de alți participanți pentru criterii restrictive, dar atribuirea a rămas în vigoare.
5.Festivaluri și evenimente de imagine.
În primele 6 luni din 2025, Guvernul a finanțat din fonduri de la Secretariatul General peste 50 de evenimente culturale și sportive fără impact economic real, multe în județe conduse de baroni locali din PNL.
Exemple: festival de vinuri în Bihor, „Zilele orașului” în localități cu populație sub 10.000 de locuitori, toate cu onorarii pentru artiști și firme de scenotehnică apropiate de lideri locali.
Capitolul IV – Riscul de recesiune și dublul standard al guvernării Bolojan.
Deficitul bugetar uriaș din 2025 nu este doar o problemă contabilă. Este preludiul unei crize economice care va lovi în plin populația, în timp ce „boierii” guvernării vor continua să prospere.
Economiștii consultați de Financial Times și de publicațiile economice locale avertizează că România se află pe traiectoria clară spre recesiune tehnică în 2026 dacă trendul actual se menține.
Un viitor deja calculat:
- Deprecierea leului – Deficitul ridicat crește nevoia de împrumuturi externe, ceea ce pune presiune pe cursul valutar. Estimările interne ale BNR arată un potențial de 5,3–5,4 lei/euro până la finalul lui 2025, iar în scenarii pesimiste se vorbește chiar de 5,5 lei/euro.
- Creșterea dobânzilor – Riscul de neîncredere al investitorilor poate împinge dobânzile la titlurile de stat peste 7%, ceea ce ar face finanțarea datoriei și mai costisitoare.
- Reducerea investițiilor private – Incertitudinea fiscală și creșterea taxelor afectează direct mediul privat, care amână proiectele mari sau le mută în țări cu stabilitate mai mare.
Austeritate pentru unii, privilegii pentru alții
Dublul standard al guvernării Bolojan este evident:
- Pentru cetățeanul obișnuit: majorarea TVA la anumite produse, creșterea accizelor la carburanți, scumpiri în lanț.
- Pentru clientela politică: sinecuri, sporuri de 40%, contracte preferențiale și finanțări pentru proiecte inutile.
- Pentru instituțiile de forță: bugete crescute fără condiționări și achiziții de echipamente în regim de urgență, fără licitație competitivă.
Paralela ipocrită.
Bolojan se prezintă ca un „manager” venit să facă ordine, dar realitatea arată un politician care taie de la mase și pompează resurse către cercul său de influență.
Același tipar l-am văzut în perioada 2010–2011, când guvernul Boc, sprijinit de PNL la nivel local, impunea măsuri de austeritate pentru populație, dar menținea contractele grase pentru firmele de partid. Diferența este că acum gaura e mult mai mare, iar contextul internațional – mai periculos.
Capitolul V – Concluzie: De la „model european” la rușinea economică a Uniunii.
România anului 2025 este exemplul perfect al paradoxului est-european: în rapoartele oficiale de la Bruxelles apare ca „reformată” și „modernizată”, dar în cifrele reci ale bugetului e o bombă cu ceas fiscală.
Deficitul de peste 14 miliarde de euro în primele șase luni nu este un accident contabil, ci rezultatul direct al guvernării politice iresponsabile, girate acum de Ilie Bolojan – premierul care predică austeritatea în timp ce alimentează un aparat bugetar supradimensionat și cheltuieli inutile.
Financial Times nu a făcut decât să spună pe față ceea ce aici știe toată lumea: România este copilul-problemă al UE în materie de finanțe publice.
Diferența este că, spusă de presa londoneză, această realitate ajunge pe birourile investitorilor globali, ale agențiilor de rating și ale capitalurilor care decid dacă merită sau nu să rămână în țară.
Iar riscul cel mai mare nu este doar recesiunea din 2026. Riscul real este prăbușirea încrederii: în economie, în instituții și în guvernare. Atunci când un popor vede că este strâns cu ușa pentru a acoperi gaura lăsată de privilegii, sinecuri și proiecte de vitrină, rezultatul este explozia socială.
Sub conducerea actuală, România trăiește cu un paradox periculos: austeritatea nu se aplică celor care au produs dezastrul, ci celor care trebuie să-l plătească. Iar când dublul standard devine regulă, nu mai e vorba doar de economie – este vorba de supraviețuirea democrației însăși.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
https://www.zf.ro/eveniment/financial-times-incercand-reduca-deficitul-record-romania-risca-22876294
