Ilie Bolojan, fiul unui lider comunist, devine președintele interimar al României
România, țara unde tinerii și-au dat viața în decembrie 1989 pentru a scăpa de comunism, este acum condusă de fiul unui fost lider comunist.
Ilie Bolojan, cel care a fost ales să asigure interimatul la Cotroceni după demisia lui Klaus Iohannis, are un trecut familial care ridică mari semne de întrebare.
Ilie Bolojan, presedintele interimar al Romaniei, este fiul unui nomenclaturist, Victor Bolojan, cu state vechi in Partidul Comunist Roman, formatiune politica ce reprezinta numitorul comun al majoritatii politicienilor romani care s-au perindat la conducerea tarii.
Victor Bolojan (foto jos). Studii si cariera
Tatăl său, Victor Bolojan, a fost un personaj influent în Partidul Comunist Român (P.C.R.), ocupând poziții de prim-secretar la nivel regional și fiind membru al Comitetului Central. A fost unul dintre oamenii care au construit și menținut regimul comunist împotriva căruia românii au luptat cu prețul vietii in 1989.
Victor Bolojan (n. 6 noiembrie 1922 la Aștileu , județul Bihor ) este un fost activist român al Partidului Comunist Român (PCR).
- a urmat școala primară până în clasa a VII-a, iar în 1937 a început pregătirea profesionalăca tâmplar la fabrica Refractara din Aștileu;
- in timpul celui de-al Doilea Război Mondiala servit în armata maghiară, între 1943 și 1944;
- in 1946 a devenit membru al Partidului Comunist din România PCdR (Partidul Comunist din România);
in februarie 1949 devine secretar pentru economie și concurență socialistă al comitetului sindical Aleșd;
- între 1949 și 1950, a fost secretar al unei subcomisii de verificare a membrilor de partid din Comitetul Județean de Partid Bihor;
- după ce a urmat o școală de partid, între februarie și august 1950, a fost prim-secretar al Comitetului de Partid Oradea, între 1950 și 1953;
- a ocupat funcția de secretar pentru agricultură al Comitetului Județean de Partid Bihor din 1953 până în 1956;
a fost președinte al Comitetului Executiv al Consiliului Popular Județean Bihor, din ianuarie 1956 până în august 1958, înainte de a deveni prim-secretar al Comitetului de Partid Oradea între august 1958 și mai 1960.
- in 1957, a devenit, pentru prima dată, membru al Marii Adunări Naționale (Marea Adunare Națională), reprezentând, inițial, circumscripția Dernași, ulterior, din 1961 până în 1965, circumscripția Tileagd .
- a studiat la o facultate muncitoreasca de drept și a fost prim-secretar al Comitetului de Partid al Crișanei, așa-numita regiune Crișana, până la 5 august 1963. Fiind membru al Marii Adunari Nationale, Victor Bolojan nu a depus eforturi deosebite pentru absolvirea studiilor superioare, profesorii fiind obligati, pe linie de partid, sa acorde note de trecere tuturor acestor viitori „intelectuali”. Mai in gluma, mai in serios, in acea perioada exista o vorba printre romani cu privire la „impactul nimicitor” al studiilor superioare asupra membrilor de partid. In acest sens, se spunea ca, odata ce erai retinut de militie pentru diverse infractiuni, exista vesnica intrebare: „Unde doriti sa mergeti ? La facultate sau la puscarie ?”
- după ce Bolojan și -a terminat studiile la Școala de Partid Vladimir Ilici Lenin a PCUS ????? (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice), între septembrie 1963 și iulie 1964, acesta a devenit șef adjunct al grupului de pregătire teritorială al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman (C.C. al PCR), la 11 iulie 1966; intre paranteze fie spus, nici Ion Iliescu nu a scapat de la a nu fi recrutat de KGB, in timpul perioadei de studentie petrecute la Moscova; sa fi scapat Bolojan de la recrutare ?
- a ocupat funcția de prim-secretar al Comitetului de Partid și președinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Județului Bihor, între 1968 și 19 aprilie 1973;
- a devenit membru al Comitetului Central al PCR la Congresul al X-lea al PCR (6-12 august 1969)și a rămas membru al acestui organism până la Congresul al XII-lea al PCR (19-23 noiembrie 1979);
a fost reales membru al Marii Adunări Naționale în 1969, unde a reprezentat circumscripția 4, Biharia, până în 1975;
- a fost secretar de organizare al Comitetului Județean de Partid Bihor, în perioada 26 aprilie 1973 – 25 noiembrie 1975;
- Victor Bolojan a intrat în serviciul diplomatic și a devenit ambasadorîn Republica Populară Ungara, la 25 august 1976 . A rămas în această funcție până la 1 iunie 1984, când a fost înlocuit de Nicolae Vereș;
- la 4 martie 1985, a fost numit ambasador în Cuba, funcție pe care a deținut-o până la 5 aprilie 1989. În același timp, a fost acreditat ca ambasador în Nicaraguaîntre 17 iulie 1985 și 5 aprilie 1989.
A primit numeroase distinctii comuniste, printre care:
- Ordinul Muncii în1954;
- Steaua Republicii Populare Române,clasa a V-a în 1957;
- Ordinul din 23 august,clasa a IV-a;
- Ordinul Medaliei Muncii din 23 august;
- Ordinul Tudor Vladimirescu,în 1967;
- Steaua Republicii Socialiste România,clasa a II-a (Ordinul Steaua Republicii Socialiste România) în
Bolojan, tehnocrat sau produs al sistemului?
Acum, la 35 de ani de la Revoluție, un nume care a condus în timpul dictaturii revine în fruntea statului. A fost asta revoluția pe care și-au dorit-o tinerii împușcați la Timișoara și București?
Ilie Bolojan s-a remarcat printr-o carieră politică insidiosă în Partidul Național Liberal (PNL), la fel ca și Lucian Bode, devenind primar al Oradei și, apoi, președintele Consiliului Județean Bihor. A fost lăudat pentru reforme și atragerea de fonduri europene dar cartierele construite pe timpul tatalui, mare comunist, au ramas la fel, semn ca mentalitatea nu s-a schimbat.
Nu este prima dată când fiii nomenclaturiștilor comunisti ajung în funcții-cheie. De la Iliescu la Năstase, de la Ponta la Bolojan, România pare să nu fi scăpat niciodată de moștenitorii unui sistem care și-a schimbat doar eticheta din comunisti in liberali…
Va urma !
