Cum a fost acaparată România de rețeaua lui George Soros. Drumul de la activism civic la activism politic
George Soros și-a mărit influența în Europa de Est după căderea URSS. Filantropul american de origine maghiară a venit în România imediat după căderea regimului Comunist. Soros a creat în România mai multe ONG-uri pentru a milita pentru conceptul său, „O societate deschisă”.
George Soros susține că filosofia lui este o înțelegere imperfectă asupra lumii, iar nimeni nu deține adevărul ultim. De altfel, majoritatea oamenilor din societatea românească crescuți în umbra organizațiilor lui Soros îmbrățișează entuziast idei anti-creștine și critică în mod constant credința creștină a românilor.
Într-o emisiune din 2005, Soros spunea că venit în România cu primul avion care a aterizat în București, după Revoluție.
Analiza jurnaliștilor americani arată că Soros a oferit Grupului pentru Dialog Social un milion de dolari cu care să construiască o rețea favorabilă de organizații neguvernamentale în România. GDS i-a pus la dispoziție spații din clădire, grupul video și alte facilități fiind în folosința acestuia, în primă instanță.
„Am venit aici după înlăturarea lui Ceaușescu, în ianuarie 1990, cred că am sosit cu primul avion civil care a aterizat în București, încă mai erau soldați aliniați pe drumul spre oraș. Îmi amintesc că era zăpadă, România se mai afla încă în stare de criză, dar revoluția era deja terminată”, spunea George Soros într-un interviu cu Robert Turcescu.
Jumătate de an mai târziu, Soros a fondat, în România, Fundația Soros – o organizație neguvernamentală cu un buget inițial, anual, de 1,5 milioane de dolari.
Legătura dintre GDS și Fundația Soros a fost făcută de Alin Teodorescu, sociolog, care a intrat în PCR chiar în 1989, deși fusese anchetat și a trebuit să scrie sute de pagini de note informative. A fost primul președinte al GDS și, în același timp, președinte al Consiliului Fundației Soros între 1990-1996.
Până spre finele anilor ’90, Fundația Soros a fost singura organizație neguvernamentală din România care primea fonduri externe. În următorii 4 ani, Soros a investit în scrierea și publicarea de manuale școlare prin intermediul Ministerului Educației. De la an la an, sumele investite de el prin Fundația Soros au crescut și au ajuns la 10 milioane de dolari anual pe la mijlocul deceniului.
După înlocuirea lui Alin Teodorescu din funcția de președinte, în anul 1997 Fundația Soros și-a schimbat numele, devenind Fundația pentru o Societate Deschisă.
Un nume similar cu cel al organizației-mamă din Statele Unite, Open Society Foundation. Bugetul anual al Fundației a crescut la 12 milioane de dolari. Mare parte din fondurile Fundației au fost folosite pentru a selecta și a finanța educația unor tineri români în universități occidentale, cât și la Universitatea Centrală Europeană de la Budapesta.
Singurele condiții impuse de Soros acestor studenți a fost ca la terminarea studiilor să revină în România și să devină activi în viața socială și politică a țării.
„Așa este, însă, în România, lucrurile stau astfel, unii dintre candidați au devenit oameni foarte puternici.
Monica Macovei, de exemplu, a devenit Ministrul Justiției.
Renatte Webber, consilier prezidențial, Alina Mungiu conduce unul dintre cele mai importante ONG-uri, Societatea Academică din România.
Prin puterea pe care au obținut-o acești oameni se poate spune că influența dumneavoastră a crescut în România. Cred că acești oameni reprezintă exact lucrurile în care ei cred. Ei nu sunt agenții mei.
Nici măcar nu pot vorbi cu majoritatea, poate doar ocazional. M-am întâlnit totuși cu câțiva și am fost chiar impresionat și bucuros să văd că sunt activi în cadrul guvernului”, mai spunea Soros in interviul mentionat.
Soros a continuat să crească sumele alocate pentru scopuri ideologice în România.
La începutul anului 2000. FSD avea un buget anual de 16 milioane de dolari. În același an, 2000, FSD s-a divizat în 12 grupuri separate, ele însă funcționând sub tutela unei organizații de tip umbrelă numită Soros Open Network – România.
Articolele publicate de presa americană dezvăluie tranziția treptată a organizațiilor lui Soros de la un activism strict civic, la unul politic. Potrivit Capital Research Center, Soros și organizațiile pe care le-a plătit el în România au finanțat mișcarea civică împotrivă proiectului minier de la Roșia Montană.
O organizație similară cu cele ale lui Soros, Charles Stewart Mott Foundation, din Michigan, a contribuit, afirmă CRC, cu 426.800 de dolari, la activitățile lansate împotrivă proiectului Roșia Montană.
Fondurile au fost folosite pentru propagandă, angajarea jurnaliștilor și influențarea mass-media și a publicului împotriva proiectului. În iunie 2006, Soros a anunțat că este împotriva proiectului Roșia Montană și că va folosi „toate metodele legale și civice pentru stoparea lui”.
Va urma ! Succese politice ale slugilor lui Soros.