Profil de politician. Marcel Ciolacu. Impostor, infractor si haimana ! Partea a V a.
PROTEJATUL ATÂRNĂTOR.
Din zilele Revoluției, Marcel Ciolacu îl cunoștea deja pe Vasile Ion, devenit, din medic pediatru, omul politic cel mai de încredere al lui Ion Iliescu la Buzău. Așa avea să ajungă Vasile Ion senator, ambasador, prefect. Pe scurt, cel mai influent politician buzoian timp de două decenii.
Încă din primele zile ale lui 1990, mezinul Ciolacu e omniprezent în umbra acestui nou lider al puterii locale.
„Îl vedeai și la întâlnirile oficiale, și la cele neoficiale. Îi ducea geanta lui Vasile Ion peste tot ”, spune unul dintre politicienii de atunci. Sub protecția lui Vasile Ion, Marcel Ciolacu primește, de altfel, printre primii, un brevet de luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989, semnat de președintele Ion Iliescu. Cu acest certificat, cere de la primărie un spațiu comercial. Și îl primește fără licitație, plătind apoi chirie mult mai puțin decât vecinii.
Opt ani mai târziu, dintr-o rivalitate politică, opinia publică din Buzău află și condițiile în care se făcuse această atribuire:
„Să-și amintească de vremurile când nu avea un loc de muncă, și în loc să meargă la Vasile Ion, care era ambasador în Ecuador, a venit la mine, Cezar Preda, de i-am dat un spațiu în Piața Centrală ca să aibă din ce să-și câștige existența”.
Notă: Relatarea îi aparține lui Cezar Preda, politician P.D. care, în 1993, era șef al Serviciului Patrimoniu în Primăria Buzău și îi fusese coleg, în F.S.N., lui Marcel Ciolacu.
Cronologic, spațiul comercial din Piața Centrală e primul beneficiu pe care Marcel Ciolacu îl obține ca revoluționar, deși cererea prin care solicitase acest titlu, în 1992, purta o semnătură falsă. Nu e, însă, și ultimul.
Rămâne o necunoscută cu ce se ocupa exact Marcel Ciolacu imediat după 1990.
Cert este că prăbușirea comunismului îl transformă din muncitor necalificat la cooperativă în afacerist de tranziție.
Înainte de a intra oficial în afaceri, zăbovește un an ca angajat, în București, la o firmă pe care nu o menționează în Curriculum Vitae, dar o descrie într-o declarație publică drept „o companie româno-israeliană de import-export”.
MOR TRADING CO SRL era, de fapt, un parteneriat între fratele său mai mare, Mihai Ciolacu, și un offshore înmatriculat în Irlanda – BREYKIN LIMITED – care îi aparținea unei familii israeliene de origine română, familia Orenstein.
Firma se ocupa, în acei ani tulburi, de „intermedieri comerciale cu produse diverse”. Între altele, importa și vindea în România lapte praf.
La finalul lui 1992, Marcel Ciolacu își înființează prima firmă pe numele său, la Buzău – M.C. VIDEO CLUB. SRL-ul deschis pe mâna aceluiași frate mai mare e, în acte, tot o firmă de „import-export și intermedieri”. La vedere, e un magazin de casete video piratate, de pe bulevardul Nicolae Bălcescu din Buzău. Nu are însă viață lungă pentru că tânărul antreprenor găsește o nișă mai profitabilă.
