TRÂNTORI, LINGĂI ȘI IMBECILI !
Consilierii personali, o specie distinctă de curteni.
Pe mochetele puterii de la noi și din alte părți de lume își plimbă, încruntat, pașii, o specie distinctă de curteni: consilierii personali. Specialiștii în de toate, cunoscători în nimic, cu creierul anchilozat și cu spatele curbat.
În zilele noastre, consilierii personali sunt și onorifici.Peșcheșurile vin o dată cu funcția. Ei nu au nevoie de nicio simbrie pentru trudă; le este suficientă privirea mulțumită a șefului și S.M.S.-ul de Crăciun.
Consilierul personal își revarsă consiliile exclusiv din dragoste de țară și din dorința de a face ceva semnificativ alături de un om deosebit. Sau, de mai mulți, succesiv, dacă pe șefi îi mătură vreo demitere.
În fond, țara se iubește necondiționat, iar următorul șef este, la rândul său, ați ghicit, un om deosebit.
Consilierul personal își dedică atenția și energia exclusiv liderului și afacerilor personale ale acestuia și, bineînțeles, ale sale. Pe persoană fizică, doar de aceea se cheamă “personal”. El nu este tulburat de context: de partid, de instituții, de sindicate, cu atât mai mult de funcționari. Se adaptează oricând, oriunde și oricui.
Prin natura însăși a misiei, Consilierul are misiunea cvasi-divină de a lustrui efigia șefului și nimic altceva. De a-i șopti, eventual, tainic cine e super și cine trebuie să mai cotizeze sau să mai dea o tură pe culoarele puterii.
Să-i inventeze pericole de care tot el să îl salveze la momentul oportun.
Firul scurt al consilierilor personali are însă o hibă majoră. În strădania de a face curat în jurul șefului, pentru a umple cu sine spațiul rămas liber, mai tot timpul, consilierii-cărți de vizită își izolează omul, îl taie de la izvoarele firești ale exercitării puterii.
Își conservă aura de favorit al antecamerei, atragând priviri piezișe din partea luptătorilor de cursă lungă. Își pun deseori șeful în situația ingrată de a se scuza și de a repara stricăciuni. Și, cel mai periculos, își împing cu delicatețe clientul către o agendă favorabilă doar lor.
Din fericire, asta nu se întâmplă la noi, ci doar în alte părți de lume.