2023, PRESIUNI ASUPRA PENSIONARILOR MILITARI ! Episodul 3.
Episoadele 1 și 2. Pe scurt.
Lovitură pentru militarii care au fost cadre ale Serviciului Român de Informații și Ministerului Afacerilor Interne, anterior anului 1990. Aceștia urmau să își piardă pensiile de serviciu, potrivit unei propuneri legislative de ultim moment.
Senatul a adoptat, tacit, modificarea și completarea O.U.G. nr. 24/2008, privind ”accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi a Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat”.
Zdrențe politice, magistrați mizerabili, directori corupți din instituțiile statului și chiar și guvernatorul B.N.R., colaboratori ai securității, nu au admis ca propunerea legislativă să devină lege.
Curtea Constituțională și legile promovate în Parlamentul Lor, că al României nu mai este, l-au salvat pe Mugur Isărescu de la a-i fi publicat dosarul de informator al Securității. Dar tot turnător rămâne.
Episodul 3.
KLAUS WERNER IOHANNIS.
Jurnalistul de investigații Cornel Ivanciu a readus în atenția publicului o serie de afirmații care au controversat multe discuții. Potrivit acestuia, președintele Klaus Iohannis ar fi fost recrutat de Securitate în 1986, pe vremea când a beneficiat de o bursă în Germania Federală. Acest episod, despre care nu există detalii în Curriculum Vitae oficial al președintelui, ridică semne de întrebare cu privire la transparența biografiei sale.
Ivanciuc susține că bursa a fost acordată lui Iohannis împreună cu un preot sas, însă acest eveniment lipsește complet din biografia liderului de la Cotroceni. De asemenea, faptul că Iohannis nu a fost membru al Partidului Comunist Român (PCR) ar consolida ipoteza potrivit căreia, acordarea bursei ar fi presupus obligatoriu colaborarea cu Securitatea.
„Nu avea voie să plece din țară fără să semneze un angajament cu Securitatea”, explică jurnalistul, punctând că aceasta era o practică standard pentru românii care obțineau oportunități de studiu sau de muncă în Occident.
O altă ipoteză avansată de jurnalist este că Iohannis nu a emigrat în Germania, după Revoluția din 1989, așa cum au făcut majoritatea colegilor săi de generație de etnie germană, din cauza unei posibile colaborări cu Securitatea, consemnată în dosarul său.
În mod notabil, părinții și alți membri ai familiilor sale au emigrat în Germania după 1989, însă președintele nu i-a urmat, ceea ce ridică alte întrebări. Ivanciuc sugerează că această colaborare ar fi putut influența negativ șansele lui Iohannis de a-și construi o carieră în Germania, dat fiind că autoritățile din această țară ar fi avut acces la informațiile securitătii, urmare a unei strânse colaborări cu Serviciul de Informatii Externe al Germaniei Federale.
Jurnalistul adaugă că, în acea perioadă, România și Germania Federală aveau o relație diplomatică specială, iar cetățenii de origine germană care erau trimiși sau emigrau în Germania, având statutul de colaboratori ai Securității, erau monitorizati atent. Acestea, dosarele respective, erau semnalate autorităților din Germania, iar Serviciul German de Informații Externe era informat despre trecutul lor. Această practică ar fi influențat modul în care persoanele respective erau tratate în Germania.
Ivanciuc merge mai departe.
Acesta sugerează că președintele Klaus Iohannis ar putea fi vulnerabil la șantaje care au legătură cu trecutul său. El afirmă că Iohannis ar fi încercat să-și asigure imunitatea prin ocuparea unor funcții europene sau internaționale, cum ar fi cele din cadrul NATO sau Parlamentul României.
Jurnalistul afirmă, de asemenea, că asupra președintelui ar exista presiuni atât din partea unor cercuri politice interne, cât și din partea unor forțe externe, care ar deține informații despre colaborarea sa cu Securitatea română.
Această situație, susține Ivanciuc, ridică semne de întrebare cu privire la modul în care trecutul unui lider poate influența deciziile politice și poziționarea sa pe scena internațională. De asemenea, el atrage atenția asupra lipsei de transparență și a informațiilor contradictorii din biografia președintelui, ceea ce contribuie la crearea unei imagini echivoce, referitoare la caracterul presedintelui.
Dar domnul Klaus Werner Iohannis are ștate vechi în turnătorie, nu la uzinele Rebublica sau 23 August, ci tot la securitate ( Direcția de Informații Externe), pentru că, altfel, mai ajungea el președinte într-o „țară educată” și un stat eșuat?
Astfel, la data de 22.11.2019, jurnalistul Radu Moraru, directorul postului de televiziune Naşul T.V., l-a acuzat pe Iohannis, în direct şi la oră de vârf, că ar fi fost colaborator al Securităţii şi că ar fi fost implicat în operaţiunea de vânzare a saşilor din România comunistă către Republica Federală a Germaniei, în urma unui acord încheiat în acest sens cu guvernul de la Bonn, în anii 70.
Jurnalistul de investigaţii Alexandru Cautis a lansat pe Facebook aceeaşi acuzaţie gravă, punând întrebarea: „Klaus Iohannis este cumva fost turnator la Securitate”?
Amiralul în rezervă Marian Ioan, fost locțiitor al șefului Direcției de Informații Militare, lasă să se înțeleagă, dintr-o postare de pe blogul său, că Iohannis ar fi fost un „colaborator destoinic” al serviciilor secrete:
„ Are guvernul lui, are armata lui, alelalte structuri erau ale lui, că și el fusese colaborator destoinic al lor, încă dinainte de …”.
Una dintre dovezile colaborării lui Iohannis cu Securitatea constă și în amabilitatea, mărinimia și indulgența manifestate, după ce a devenit președinte al României, față de generalul Silviu Predoiu, fost șef operativ al Serviciului de Informații Externe, care a moștenit arhiva Direcției de Informații Externe a Securității. Coincidență, nu-i așa ? Poate există și numele lui în arhivă, dar nu ca ofițer, ci ca turnător!
Conform unor foști ofițeri de Securitate care au raspuns de Universitatea Babes din Cluj-Napoca, în anii 80, când Klaus Iohannis urma Facultatea de Fizică din cadrul acestei instituții de învățământ superior, studenții din rândul minorităților naționale, germane și maghiare, îndeosebi, au constituit ținte predilecte în vederea racolării ca informatori. Racolarea se făcea, de regulă, în perioada satisfacerii stagiului militar cu termen redus, înainte de inceperea facultății.
Racolarea era efectuată de ofițerii din Direcția de Contrainformații Militare a Securității, din unitățile în care viitorii studenți își satisfăceau stagiul militar cu termen redus.
Norma de racolare era de 1-2 studenti în fiecare promoție a unei facultăți. După satisfacerea stagiului militar, studenții care au semnat pactul cu Diavolul erau preluați de alte direcții ale Securității, cu atribuții pe plan intern sau pe plan extern.
Probabil că vom afla adevărul despre relația lui Klaus Iohannis cu Securitatea după ce acesta va pleca definitiv de la Palatul Cotroceni, ca și în cazul lui Traian Băsescu, care a fost deconspirat drept colaborator de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, de-abia în 2019, după aproape 5 ani de la expirarea celui de-al doilea mandat prezidențial.
Poate că și Iohannis se va apăra, ca și predecesorul său, că nu a știut de apartenența la securitate a Contrainformațiilor Militare.
Va urma! Traian Băsescu.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un comentariu
Pingback: 2023, STATUL PARALEL, ISĂRESCU ȘI PENSIONARII MILITARI ! - Vocea Noastră