Decuplarea militară a României de Statele Unite!
Corupție strategică. Dosarele penale de la Baza Mihail Kogălniceanu.
Într-o Europă tensionată de războiul din Ucraina și în plină reașezare a axelor geopolitice mondiale, România părea, cel puțin formal, o piesă-cheie în dispozitivul defensiv al NATO în regiunea Mării Negre. Dar, în spatele declarațiilor pompoase și al vizitelor diplomatice presărate cu zâmbete, în tăcere, în birouri obscure de anchetă și în arhivele serviciilor americane, se coace un scandal major, cu potențial distructiv pentru parteneriatul strategic româno-american.
Este vorba despre anchetele de corupție privind contracte de sute de milioane de dolari, desfășurate la Baza Militară Mihail Kogălniceanu (MK), dosare care implică nu doar oficiali români de rang înalt, ci și suspiciuni de infiltrare a unor interese economice și politice ostile SUA în sistemul de achiziții al Armatei Române și al structurilor subordonate NATO.
Baza Mihail Kogălniceanu. De la bastion al libertății la epicentru al scandalului!
Baza Mihail Kogălniceanu a fost, timp de două decenii, vitrina „parteneriatului strategic” dintre România și Statele Unite. Considerată unul dintre punctele esențiale pentru operațiunile militare din Estul Europei, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Mihail Kogălniceanu a beneficiat de investiții masive ale Pentagonului: extinderea pistei de decolare, hangare, infrastructură logistică, spații pentru personal și noi facilități radar.
Dar, în spatele acestui efort militar se ascunde o realitate tulburătoare: între anii 2022–2024, mai multe contracte publice atribuite de instituții românești, sub umbrela parteneriatului strategic, au fost aranjate în favoarea unor „firme de casă” apropiate de elitele politice de la București.
Potrivit unor surse judiciare citate de mass-media românească și confirmate în parte de oficiali americani în 2025, investigațiile s-au intensificat în a doua jumătate a anului 2024, când procurorii DNA, în cooperare cu investigatori ai Armatei Statelor Unite și ai Biroului Federal de Investigații (F.B.I.), au declanșat percheziții și audiții privind suspiciuni de:
- Dare și luare de mită în schimbul încredințării directe a contractelor de construcție, catering, mentenanță tehnică și I.T.
- Influențarea ilegală a unor ofițeri români și civili din Ministerul Apărării Naționale (M.Ap.N.).
- Spălare de bani prin firme intermediare cu sedii în Cipru, Dubai și Elveția.
- Infiltrarea unor companii controlate indirect de entități ruse sau chineze în lanțul logistic al bazei Mihail Kogălniceanu.
Direcția Națională Anticorupție și Biroul Federal de Investigații. O colaborare discretă, dar eficientă.
Pentru prima dată în ultimii 10 ani, anchetatorii români din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au lucrat cot la cot cu reprezentanți ai FBI și ai Direcției de Investigații Criminale a Armatei Americane (C.I.D.), investigațiile având un caracter transnațional.
Conform unui raport parțial ajuns în presă prin surse apropiate Parchetului General, în luna decembrie 2024, anchetatorii americani au descoperit nereguli majore într-o serie de contracte adjudecate de firme românești apropiate de lideri politici din coaliția de guvernare socilal – libarală, printre care:
- Costuri umflate cu peste 300% față de prețurile pieței pentru lucrări de construcție auxiliară.
- Achiziții de echipamente I.T. care nu au fost livrate niciodată.
- Furnizarea de alimente pentru personalul militar american la prețuri de lux, unele dintre ele provenind din companii care au fost anterior în atenția Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pentru contrabandă și evaziune fiscală.
Mai grav, s-a descoperit că unele contracte erau intermediate printr-o firmă româno-dubaiotă, deținută de un fost consilier guvernamental, cercetat anterior într-un dosar de trafic de influență.
Impactul politic: un pericol iminent de ruptură
Reacțiile din partea americană nu au întârziat să apară. Deși diplomația oficială a păstrat un ton rezervat, în cercuri apropiate Administrației Trump, nemulțumirea este profundă. Vicepreședintele J.D. Vance, într-o ședință cu ușile închise a Comitetului pentru Forțele Armate din Senatul Statelor Unite, a declarat că:
„Orice tentativă de a deturna bani americani, de a infiltra interese ostile în operațiunile noastre militare sau de a corupe sistematic structuri de sprijin militar în Europa de Est va atrage măsuri drastice, inclusiv repoziționarea forțelor.” (Surse politice, Washington Post, martie 2025)
În paralel, Marco Rubio a cerut public înghețarea fondurilor destinate extinderii bazei Mihail Kogălniceanu, până la clarificarea tuturor acuzațiilor, avertizând:
„Să nu permitem ca banii contribuabililor americani să alimenteze rețele de corupție într-o țară care tocmai și-a anulat alegerile.”
Aceste declarații, coroborate cu tăcerea strategică a Ambasadei Statelor Unite de la București, semnalează o pierdere severă de încredere în actuala clasă politică românească.
Dosare politizate sau realitate cruntă?
În România, guvernul a încercat, inițial, să minimalizeze gravitatea situației. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că „nu există dovezi concrete” și că este vorba despre „speculații rostogolite de presa ostilă intereselor naționale”.
Cu toate acestea, în februarie 2025, trei generali români și șapte funcționari civili din Ministerul Apărării au fost puși sub acuzare pentru complicitate la fraudă și corupție, în cel mai mare dosar de acest tip din ultimii 30 de ani. Surse judiciare au confirmat că:
- Un fost secretar de stat din Ministerul Apărării a fost interceptat discutând cu un „consultant” despre cum să „ungă roțile” pentru a semna un contract în 48 de ore.
- Două firme implicate au legături directe cu un fost trezorier PSD și cu o rudă de rang înalt a unui ministru liberal.
Riscul unei repoziționări strategice: Ungaria ca alternativă?
În acest context tulbure, au apărut informații conform cărora Pentagonul analizează posibilitatea reducerii activității militare de la Mihail Kogălniceanu și redistribuirii unei părți a forțelor în Ungaria, la baza Kecskemét, modernizată accelerat în 2024–2025.
Oficial, nici Statele Unite, nici NATO nu au confirmat această intenție. Dar surse citate de „Politico Europe” și „Defense One” au indicat că s-au purtat discuții în cadrul Comandamentului European al Statelor Unite (EUCOM) despre:
- Posibilitatea unui „plan B” în cazul în care România devine „instabilă politic și nesigură din punct de vedere logistic”.
- Transferul unor unități de aviație și sprijin tehnic către Ungaria și Polonia.
Această perspectivă este extrem de gravă: dacă se confirmă, România ar suferi o lovitură geostrategică majoră, pierzând statutul de hub militar principal în Estul Europei.
Concluzii intermediare
Anchetele de corupție de la Mihail Kogălniceanu nu mai pot fi tratate ca simple „cazuri ale Direcției Naționale Anticorupție”. Ele implică interese strategice americane, încrederea unor aliați care pun tot mai des sub semnul întrebării fiabilitatea partenerului român, și pun în pericol nu doar prezența militară a Statelor Uunite, ci și statutul României în ecuația de securitate a Mării Negre.
România nu riscă doar izolare diplomatică, ci chiar și o repoziționare strategică a americanilor, într-un moment istoric în care dependența de umbrela americană este esențială. Lipsa de asumare, tolerarea corupției la vârful sistemului de apărare și sfidarea anchetelor internaționale pot avea un cost pe care țara noastră nu și-l poate permite.
Surse externe și interne consultate:
- G4Media.ro, articole din decembrie 2024 – martie 2025
- Defense One, analiza din februarie 2025 privind rotațiile trupelor NATO
- Politico Europe, reportaje privind prezența militară americană în Estul Europei
- RomaniaJournal.ro, articole legate de scandalurile din jurul bazei MK
- HotNews.ro – Interviuri cu surse judiciare din DNA
- Washington Post – Declarații ale oficialilor americani privind corupția în România
- Brussels Signal – Discursul lui J.D. Vance la Conferința de Securitate de la München
- Raport parțial DNA, scurs în presă (ianuarie 2025)
- Surse neoficiale din cadrul MApN și EUCOM (menționate de presa militară de specialitate)
Va urma! Programul Visa Waiver pentru România, amânat/suspendat de SUA — un alt semnal dur al degradării relațiilor bilaterale româno-americane, cu implicații directe asupra cetățenilor și asupra poziției internaționale a României.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.