FOTO: Doi turnatori la Securitate. O fi bine, o fi rau ?
Recapitulare partile 1, 2, 3 si 4.
De-a lungul timpului, judecătorii Curții Constituționale a Romaniei au luat unele dintre cele mai controversate decizii, cu efecte grave pe scena politico-sociala a tarii.
In perioada 2015 – 2018, membrii CCR au erodat, treptat, prerogativele organelor de anchetă și au redus standardele de integritate în cadrul sistemului judiciar.
In acest context, CCR a adoptat un numar mare de decizii, care au condus, în majoritate, la demontarea instrumentelor de anchetă. Aceste decizii au permis coborârea ștachetei în ceea ce privește integritatea politicienilor, adica a celor care le-au oferit, lor, judecatorilor CCR, imunitate in fata legii, putere absoluta si sume colosale raportate la ceilalti membri ai societatii care produc plusvaloare.
Cele mai importante decizii prin care CCR a pus frână luptei anti-corupţie, a eliberat din inchisori infractori condamnati sau a determinat inchiderea unor dosare penale si scoaterea de sub invinuire a unui mare numar de politicieni, avocati si acoliti ai acestora:
- Anchete cu zurgălăi și cu anunțarea tuturor persoanelor.
- Liber la afaceri pentru funcționarii publici.
- O decizie prietenoasă cu evaziunea fiscală.
- Dezincriminarea abuzului în serviciu.
- Prag pentru abuzul in serviciu.
- CCR a dezincriminat și tentativa de abuz.
- Neglijența în serviciu, numai dacă se incalcă legislația primară.
- Protecție pentru avocați.
- Încă o piedică pentru procurori.
- Dedicație.
- Precedent periculos.
- Decizie pentru un singur om.
- Prezumtivii infractori zburda de bucurie. Pică și mandatele de siguranță națională.
- Durata controlului judiciar, în aer.
- Dezincriminarea conflictului de interese.
- Au tăiat din atribuțiile președintelui.
- Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu.
- Dosarul „Erata”.
Partea a V a
ASPAZIA COJOCARU, INFRACTOAREA CU ROBA
ASPAZIA COJOCARU este o fosta colaboratoare a organelor de securitate si un infractor de drept comun.
Infractori dovediti aparati de colegii de la CCR
La data de 23 August 2012, Curtea Constitutionala a acuzat, intr-un comunicat, „continuarea atacurilor la adresa judecatorilor constitutionali din partea unor autortitati publice si a presei”, cerand Parlamentului, Presedintiei si Guvernului luarea de masuri pentru oprirea actiunilor defaimatoare.
Documentul a fost emis imediat dupa dezvaluirile Jurnalului National si ale Antenei 3 despre trecutul controversat, cu valente penale, al Aspaziei Cojocaru, cea care a inclinat balanta in favoarea lui Traian Basescu. Cele mai compromitatoare vizau implicarea familiei Aspaziei Cojocaru (cu unchiul, Vasile Fodor, cap de retea infractionala si sotul, Pavel Cojocaru, faptuitor, ambii condamnati) in unul dintre cele mai rasunatoare scandaluri de coruptie ale anilor ceausisti, falsificarea pe bani a admiterii la Facultatea de Drept.
O familie de infractori
Conform unor facsimile ale presei vremii, care au ajuns în posesia jurnaliştilor de la Jurnalul Naţional, Aspazia Cojocaru, judecătoare la Curtea Constituţională a României, a făcut parte, impreuna cu rudele sale apropiate, dintr-o reţea de falsificare a examenului de admitere la Facultatea de Drept din Bucureşti.
Judecătoarea, soţul ei, un unchi, o matusa, precum si alte persoane apropiate apar pe rolul unui dosar penal, vechi de aproape 40 de ani, soldat cu condamnari de până la 13 ani de închisoare. În ciuda gravităţii faptelor şi a sentinţelor mari pronunţate în acest caz, condamnaţii au beneficiat de graţiere din partea preşedintelui de la acea vreme, Nicolae Ceauşescu.
Dezvăluiri extrem de interesante cu privire la familia judecătoarei CCR Aspazia Cojocaru sunt prezentate la „Sinteza zilei” şi de către jurnalistul Adi Ursu care a remarcat cum a fost şters trecutul infracţional al unor oameni, care au urcat apoi trepte importante în ierarhia politică, administrativă şi chiar juridică a statului.
Arhivele Tribunalului Bucuresti nu mai pastreaza nicio copie a acestui dosar. De ce oare ? Cine a intervenit ca aeste documente sa dispara? Alo, Securitatea ?
Substituirea lucrarilor de admitere la Drept
In sentinta judecatoreasca scrie, negru pe alb, ca Aspazia Cojocaru a fost direct implicata in fraudarea a, cel putin, unei lucrari de admitere, cea a surorii sale, Fodor Elena.
Conform rechizitoriului.
„A doua zi, unchiul sau, Vasile Fodor, i-a dat lui Fodor Elena un formular tipizat, proba de concurs, sfatuind-o sa intocmeasca o noua lucrare pe care ea a facut-o cu ajutorul surorii sale, Cojocarul Aspazia, si in care a scris in plus 2-3 definitii pe care nu le scrisese in lucrarea data in sala de concurs (filele 264-268, vol. 4)”.
Acelasi document releva ca sotul Aspaziei, Cojocaru Pavel, confirma imprejurarea substituirii unei lucrari scrise in afara concursului, pentru Fodor Elena, „imprejurare cunoscuta de el intrucat sotia sa este persoana care a ajutat-o pe candidata sa intocmeasca lucrarea in afara concursului (fila 48, vol. 3)”
Unchiul, Vasile Fodor, 13 ani de puscarie, gratiat de Ceausescu
Jurnalul National a obtinut atat facsimile ale presei vremii, cat si din sentinta judecatoreasca de condamnare a intregului lot infractional, care probeaza, fara putinta de tagada, prezenta fizica a Aspaziei Cojocaru, astazi mare constiinta publica si profesoara, proaspat absolventa a Facultatii de Drept pe atunci, in reteaua de coruptie a falsificatorilor.
Din documentele prezentate in ziarele Scanteia, Cotidianul si Sentinta, reiese ca unchiul Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, secretarul comisiei de la Drept si cap al unei retele care a fost implicata in 37 de cazuri, a fost condamnat pentru luare de mita, abuz in serviciu, falsuri, trafic de influenta si primire de foloase necuvenite, la 13 ani de inchisoare cu executare, 5 ani de interzicere a unor drepturi, confiscarea unei mari sume de bani si a tuturor bunurilor obtinute prin coruptie. El a fost gratiat, ulterior executarii unei mici parti a pedepsei, printr-un decret individual, dat de Nicolae Ceausescu.
Nota: La interventia cui ? Nu cumva a Securitatii ?
Un an si sase luni pentru sotul Aspaziei Cojocaru
Pavel Cojocaru, sotul Aspaziei, a luat, pentru fals in declaratii si uz de fals, un an si sase luni de inchisoare.
Aspazia Cojocaru. VINOVATA!
Intr-o interventie telefonica la emisiunea Sinteza zilei, la Antena 3, Adina Anghelescu-Stancu, editor al site-ului Lumea Justitiei – luju.ro, a declarat ca a solicitat informatii despre dosar chiar unuia dintre avocatii care au pledat in proces.
Conform informatiilor furnizate de avocatul citat, Aspazia Cojocaru a fost gasita vinovata de falsificare si implicare intr-o retea infractionala si a primit o condamnare la un an si jumatate inchisoare.
Condamnare pe care Aspazia Cojocaru nu a executat-o, beneficiind de un decret general de amnistiere a pedepselor de pana la trei ani inchisoare, emis de administratia comunista.
In acelasi timp, conform aceleiasi surse, unchiul Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, condamnat in acelasi proces la 13 ani de inchisoare, nu a executat decat un an si jumatate din pedeapsa primita, beneficiind in mod surprinzator de un decret individual de amnistie, semnat chiar de Nicolae Ceausescu.
Componenta retelei infractionale
Reteaua care a fost trimisa in judecata prin rechizitoriul Procuraturii Generale-Directia I, din 20 ianuarie 1976 pentru fraudarea examenului de admitere la Facultatea de Drept si infractiuni de coruptie, a fost formata din urmatorii inculpati:
- Fodor Vasile, unchiul Aspaziei Cojocaru (lector – disciplina Drept civil – 16 infractiuni de mita, opt de abuz in serviciu, complicitate la luare de mita, trafic de influenta, fals in inscrisuri oficiale etc),
- Dumitrescu Grigore zis Gore (lector- diciplina Drept International Public – 8 infractiuni de luare de mita, abuz, trafic de influenta etc),
- Oprescu Constanta (lector la Universitatea Bucuresti – catedra Filosofie marxista – doua infgractiuni mita, abuz, detinere de valuta si trafic cu valuta),
- Vasilescu Gheorghe (lector la catedra Socialism stiintific – luare de mita),
- Oprescu Vasile (conferentiar la Institutul agronomic “Nicolae Balcescu”- disciplina Filosofie marxista – complicitate la luare de mita, abuz in serviciu si detinere de valuta),
- HAIDUC ASPAZIA, matusa Aspaziei Cojocaru (casnica – complicitate la luarte de mita),
- Dumitrescu Mihai zis Gelu (inginer proiectant la IPROCHIM Bucuresti – complicitate la 3 infractiuni de abuz in serviciu si doua de luare de mita),
- Deaconu Ilie zis Marcel (maior in MI-U.M. 0943 Targu Jiu – complicitate la trei luari de mita, complicitate la 2 infractiuni de abuz),
- Trandafir Mihai (casier la Consiliul Popular din comuna Baia, judetul Tulcea. dare de mita),
- Vaitis Nicolae-Cornel (angajat Directia Generala Comerciala a Minicipiului Bucuresti),
- Fodor Alexandru (muncitor la intreprinderea Metalo-Globus),
- Oncescu Nina (medic ftiziolog la Dispensarul TBC al sectorului 6 Bucuresti, complicitate la luare de mita),
- Cojocaru Pavel, jurisconsult la Cooperativa Electrobobinaj.
Cojocaru Pavel, sotul Aspaziei Cojocaru, apare ca inculpat care a intermediat tot felul de spagi catre Fodor Vasile si se arata in sentinta ca acesta este “ruda prin alianta cu Fodor Vasile, cel din urma fiind unchiul Aspaziei Cojocaru.
Aspazia Cojocaru si Securitatea
Doi ani mai târziu, în 1978, (în iulie defectează Ion Mihai Pacepa) potrivit propriului CV, Aspazia Cojocaru pleca la studii în Franţa, la Facultatea Internaţională de Drept Comparat din Strasbourg. Evident, cu aprobarea expresă a Departamentului Securităţii Statului. Ca unii care mai ştim câte ceva despre cum lucra Securitatea în regimul comunist, să credem acum că i se trecuse „cu vederea” implicarea, fie şi pasivă, în dosarul „fraudarea admiterii la Drept” şi i s-a acordat „viză” pentru Franţa fluierând, ar însemna să exclamăm: ce Securitate cumsecade am avut!
La Paris se mergea ca la teatru!
Aspazia Cojocaru are impresia că se adresează unor tâmpiţi. Şi poate mult nu greşeşte. Operaţiunea cosmetică de reevaluare şi reformulare a biografiei proprii din perspectiva noilor exigenţe ne-o prezintă pe Aspazia Cojocaru ca pe o persoană lipsită de orice credibilitate. Când spune, fără nici o inhibare, că n-a făcut poliţie politică, n-a colaborat cu Securitatea, poate are dreptate. Dar parţială. Fiindcă nu se precizează, până la capăt, dacă nu cumva Securitatea a colaborat cu ea. Că oricum nu putea scăpa din mână, printre degete, o tânără juristă, dornică de emancipare intelectuală, care pleca la Strasbourg fără să fie întrebată, la plecare şi întoarcere… ceea ce trebuia. În scris. Ca să dăinuie.
Lichele acestea ne conduc
Binefacerile democratiei LOR. Ieri, infractori! Astazi, personalitati!
Aflăm că soţul Aspaziei Cojocaru, Pavel Cojocaru, care a fost, pe rând, şi consilierul miniştrilor de Justiţie Rodica Stănoiu (ALTA COLABORATOARE A SECURITATII), Cristian Diaconescu şi Monica Macovei, este beneficiarul unui pensii de 92.000 de lei ( potrivit declaraţiei sale de avere din 2011), arătând că, cu tot parcursul său infracţional, pot fi urcate trepte importante în magistratură.
Sora judecătoarei CCR, respectiv Fodor Elena, este diplomat, angajat al Ministerului de Externe cu rang de diplomat şi a fost numită secretar II al Misiunii ONU din România de către ministrul de la acea vreme, Cristian Diaconescu.
Ginerele Aspaziei Cojocaru, Claudiu Ştefan Seucan, a fost numit secretar de stat în Ministerul de Externe de către acelaşi ministru, Cristian Diaconescu. De asemenea, Seucan a fost făcut notar de acelaşi Diaconescu, deşi nu a parcurs toate etapele prevăzute de lege.
La rândul său, Claudiu Ştefan Seucan a numit şi el notar pe Amzulescu Marius, care era consilier la Administraţia Prezidenţială la acea vreme.
În anul 2004, Aspazia Cojocaru a fost numită de către Camera Deputaților, la propunerea Partidului Social Democrat, în funcția de judecător la Curtea Constituțională a României, pentru un mandat de 9 ani.
In loc de concluzii
Oricum am întoarce lucrurile, biografia reală a Aspaziei Cojocaru, nealbită, rămâne cu destule umbre, care, la o aprofundare serioasă, o fac incompatibilă din punct de vedere etic pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională a României.
Dosarul privind persoanele care falsificau lucrări la Facultatea de Drept Bucureşti a fost unul cu mare reverberaţie la vremea respectivă. A produs deranj, cum se spune, la nu puţine paliere ale regimului comunist. Securitatea vremii n-a fost deloc indiferentă la tuşarea imaginii unei prestigioase instituţii de învăţământ superior, la care nu puţine dintre cadrele sale de nădejde şi-au desăvârşit studiile. S-a pus batista pe ţambal, dar comentariile au continuat şi s-au stins anevoios.
Va urma.
