Partidul Social Democrat (PSD) este partidul care a stat cel mai mult la guvernare de la Revoluție si pana in prezent.
A fost la putere și poporul l-a reales, uitand saracia in care se zbate de 35 de ani din cauza acestor nemernici, si nu numai. Leprele care au pus mana pe putere, desi stiau de situatia economica dezastruoasa, au prostit romanii cu programe fantasmagorice de investitii si cresteri economice
Premierul Marcel Ciolacu, fostul candidat al PSD la alegerile prezidențiale, declara, pe 21 noiembrie, cu trei zile înainte de turul 1 al alegerilor prezidențiale, că NU va crește taxele și impozitele și NU va introduce taxe noi.
El făcea afirmatiile în contextul avertismentelor că guvernul Ciolacu 1 a dus deficitul bugetar la aproape 9% din PIB, un nivel nesustenabil. La o lună si cateva zile de la acea declarație, guvernul Ciolacu 2 a adoptat Ordonanta Saraciei (Trenulet), prin care a inghetat toate veniturile populatiei, a micsorat sau a anulat anumite facilitati pentru populatie si a impus noi taxe si impozite, concomitent cu cresterea celor aflate „in serviciu”.
INSELAREA IN CUNOSTINTA DE CAUZA A POPORULUI ROMAN
Minciuni electorale toamna anului 2024:
Economie și programe de investiții/finanțare
PSD propune, astfel, mai multe programe de investiții care, acumulate, ar presupune miliarde de euro. Sursele de finanțare indicate de social-democrați în programul de guvernare sunt bugetul de stat și fondurile europene. De exemplu, PSD propune:
- 600 de milioane de euro pentru dezvoltarea Start-Up-urilor de înaltă tehnologie;
- 400 de milioane de euro din fonduri europene și de la bugetul de stat pentru dezvoltarea afacerilor de către fabrici autohtone;
- 447 de milioane de euro schemă de ajutor de stat, granturi pentru investiții în industria prelucrătoare;
650 de milioane de euro pentru creșterea cu 10% a producției de materiale de construcții în următorii 6 ani;
- 200 de milioane de euro de la bugetul de stat și din fonduri UE pentru susținerea firmelor românești care vor participa la reconstrucția Ucrainei;
- 200 de milioane de euro din fonduri europene și de la bugetul de stat pentru dezvoltarea modelelor de aparate de zbor și lansarea producției de drone românești;
- 1 miliard de euro pentru investiții și achiziții de licențe în producția de echipamente la standarde NATO și pentru programele de înzestrare ale MApN;
400 milioane de euro pentru formarea de specialiști în domeniile știință, tehnologie, inginerie și matematică, formarea cadrelor didactice, accesul la resurse educaționale, laboratoare, echipamente, parteneriate între companii de tehnologie și universități;
- impozitul pe venit rămâne la 10%;
- impozitul pe profit rămâne la 16%;
- TVA-ul rămâne la 19%;
- impozitele pe proprietate nu vor fi modificate;
- pragul de impozitare pentru IMM-uri să rămână la 500.000 de euro.
- raționalizarea cheltuielilor din sistemele publice prin „eliminarea cheltuielilor nejustificate iraționale;
eficientizarea sistemului de achiziții publice și criterii de performanță pentru salarizarea din sistemul public;
- reducerea taxelor și impozitului cu până la 5% la salariile mai mici de 5.700 de lei brut;
- până în 2029 să fie reduse taxele și impozitele la salariile mai mici de 8.500 de lei brut;
- contribuția pentru sănătate la salariile familiilor cu copii ar urma să fie scăzută;
- România va avea o rețea rutieră rapidă de peste 2.000 de kilometri;
- plata la timp a subvențiilor pentru fermierii români, o primă de angajare în agricultură și interzicerea importurilor neconforme din țările terțe.
Orice modificare de taxe și impozite va fi discutată, în prealabil, cu mediul de afaceri.
Realitatea din economie in 2024
Deficitul bugetar e în aer, inflația e cea mai mare din UE, datoria publică înregistrează record după record. Dar politicienii nu văd și nu aud.
Deficit.
La jumătate de an, peste 4%. Deficit estimat de Consiliul Fiscal la final de an: 8%. Comisia Europeană prognozează 7%. Guvernul se pregătește să negocieze un deficit de puțin sub 7%, mult peste ținta asumată în buget de 5%. Mai mult, Guvernul Ciolacu vrea să negocieze cu Comisia Europeană scăderea treptată a deficitului la 3% pe parcursul a nu mai puțin de șapte ani.
Datorie publică.
52% din PIB, aproape 180 de miliarde de euro, dublă față de acum zece ani, potrivit Ziarului Financiar. Dobânda e de 5,8%, printre cele mai mari din Europa, potrivit profit.ro. Mai rău decât România stau doar Ungaria, Italia și Grecia.
Inflație.
5,8% în iulie, din nou primul loc în Europa, unde media e de circa 2,6%. În luna iulie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Finlanda (0,5%), Letonia (0,8%) şi Danemarca (1%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (5,8%), Belgia (5,4%) şi Ungaria (4,1%).
Creștere economică.
Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul al II-lea din 2024 a fost, în termeni reali, mai mare cu doar 0,1% față de primul trimestru, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Datele arată o încetinire a creșterii economice, cu cifre sub prognozele guvernului și ale instituțiilor financiare, potrivit Digi24. Față de același trimestru din 2023, PIB-ul a crescut cu 0,8%, transmite un comunicat al INS.
Evaziune.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, afirmă că evaziunea fiscală în România se ridică la 10% din PIB, adică 32-33 de miliarde de euro „pe care le pierzi în fiecare an”, potrivit Prima News.
TVA neîncasat.
37%, în timp ce media Uniunii Europene este de 5,4%, potrivit cursdeguvernare.ro.
Colectarea veniturilor la buget.
În primele cinci luni ale anului 2024 s-au colectat venituri bugetare nete în sumă 175,19 mld. lei, în sume absolute cu 26,52 mld. lei mai mult decât în perioada similară din anul 2023. Surplusul a fost înghițit însă de cheltuielile bugetare, astfel că deficitul a ajuns la 4% după execuția bugetară publicată la final de august.
Cheltuieli majorare pensii.
10,5 miliarde de lei până la finalul lui 2024, spune ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Angajați la stat în 2024.
1,3 milioane de angajați, dintre care doar jumătate lucrează în Educație, Sănătate și Apărare. România se situează pe locul patru în UE la cheltuiala cu bugetarii raportat la buget, cu 21,7%, potrivit FMI, preluat de Ziarul Financiar.
Analiza agenției de rating Fitch
În 2024, „performanța” guvernului Ciolacu a fost să încetinească puternic creșterea economică. De asemenea, premierul vorbește despre reducerea inflației, dar, la 18 decembrie 2024, institutul Eurostat a publicat datele la nivelul Uniunii Europene, iar România are cea mai mare rată a inflației dintre toate statele membre. În fine, premierul a anunțat că fondurile europene din exercițiul financiar 2014-2020 au fost absorbite în proporție de 99%, dar a omis să spună că în luna august, România era zero la cheltuirea banilor din bugetul 2021-2027.
De asemenea, Marcel Ciolacu a omis unele lucruri esențiale.
Atunci când a arătat că România este egală cu Polonia în ceea ce privește PIB (la paritatea puterii de cumpărare) pe cap de locuitor, Ciolacu a omis să spună că datele se referă la anul 2023, adică într-o perioadă în care actualul premier s-a aflat în fruntea guvernului doar jumătate de an.
Ghinionul premierului Ciolacu a fost că exact în ziua în care încerca să prezinte un bilanț îndulcit al anului 2024, a apărut analiza agenției de rating Fitch și retrogradarea perspectivei de rating de la stabilă la negativă. Agenția a modificat perspectiva ratingului de credit pe termen lung în valută.
Prima observație care trebuie făcută este că, în felul acesta, România ajunge pe marginea prăpastiei numită retrogradarea în categoria junk.
Doar o singură reducere a ratingului ar duce România în zona nerecomandat pentru investiții, ceea ce ar fi un adevărat dezastru pentru economie și pentru statul român, care va trebui să se împrumute anul viitor cu cel puțin 200 miliarde de lei. O aruncare la junk ar crește dobânzile la împrumuturile României până la niveluri care ar putea deveni nesustenabile.
Analiza care însoțește decizia Fitch.
Situația politică
Alegerile parlamentare au avut ca rezultat un Parlament divizat, iar coaliția de guvernare menține incertitudinea politică la un nivel ridicat, ceea ce va duce la o întârziere a punerii în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală.
Calculele agenției Fitch.
Anul acesta, 2024, deficitul bugetar va fi de 8,2% din PIB, care vine după un deficit de 6,5% din PIB înregistrat anul trecut. Anul viitor, Fitch anticipează un deficit de 7,5% din PIB, iar pentru anul 2026, nivelul estimat este de 6,8%, ceea ce înseamnă mai mult decât dublu decât media estimată de Fitch pentru statele aflate în aceeași categorie de rating, respectiv BBB. Ceea ce ne arată cât de deteriorat este bugetul României față de cele ale statelor care sunt notate cu aceleași calificative.
Situația este la fel de dificilă și în ceea ce privește ponderea datoriei publice în PIB.
Agenția Fitch prognozează că datoria României va crește de la 49% în anul 2023, la 62%, în anul 2026 și va atinge 70% din PIB în anul 2028. Este un ritm de creștere care duce România peste media statelor din categoria de rating BBB, care este estimată la numai 56%.
Deficitul de cont curent crește anul acesta la 8% din PIB, de la 7,3%, anul trecut. În economiile notate cu BBB, valoarea mediană este de numai 1%, ceea ce arată cât de departe este România.
Par doar pure statistici, dar, de fapt, atunci când apar în analiza unei agenții de rating ele arată că România este „pe muchie”. Are indicatori macroeconomici mult deteriorați, chiar față de statele aflate în aceeași categorie de rating.
Nota: Deficitul de cont curent este un indicator de măsurare a comerțului unei țări, ce arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate.
Și pentru ca lucrurile să stea și mai rău creșterea economică a încetinit și este considerat un factor de risc pe termen mediu. Singurele atuuri ale României rămân apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fonduri comunitare.
Va urma.