Foto: 344 de judecatori si procurori sunt detasati si delegati la alte instante/parchete/”. Magistrații au blocat una dintre masurile de austeritate pregatite de Guvernul PSD-PNL-UDMR.
Motto:
„Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!”
Sinteza episoadele 1 – 8.
Modificarea anulată de Guvern în cazul magistraților.
Diurna de mii de euro a magistraților detașați si nedetasati rămâne în vigoare, in ciuda Ordonatei Saraciei (Trenulet) care afecteaza milioane de romani.
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a anunțat, luni, 30 decembrie 2024, după ședința de guvern, că magistrații detașați vor continua să primească diurnă specială, numărul beneficiarilor fiind limitat la 300 de persoane. Este vorba de judecători și procurori detașați în interes de serviciu în alte localități decât cele de domiciliu. Magistrații din vârful justiției câștigă și peste 30.000 de euro pe an ca diurnă, arată o investigație Rise Project. Printre cele mai mari diurne sunt cele încasate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, ale căror salarii anuale depășesc 500.000 de lei.
Cele mai mari diurne, încasate de magistrații care deja au cele mai mari venituri
Veniturile acestora, potrivit declarațiilor de avere, depășesc 500.000 de lei pe an. Însă, în multe cazuri, acestor sume li se adaugă alți bani câștigați prin hotărâri judecătorești.
Ce venituri au publicat șefii instituțiilor din Justiție
Președinta CSM, judecătoarea Denisa Angelica Stănișor a câștigat anul trecut 555.032 lei din salarii. Pe lângă această sumă ea a mai încasat 374.944 lei drepturi salariale din hotărâri judecătorești, 86.001 lei din proiecte și 8.597 lei indemnizație pentru deplasări externe.
Procurorul General al României, Alex Florin Florența a câștigat în 2023 venituri salariale, restanțe și spor pentru proiecte europene, în cuantum total de 643.807 lei, adică peste 130.000 de euro.
Procurorul Daniel Horodniceanu, fost vicepreședinte CSM, a declarat pentru anul 2023 venituri totale în cuantum de 418.920 lei.
Judecătorul Alin Vasile Ene, membru CSM: 510.736.24 de lei salarii, la care se adaugă 60.300 venituri restante de la Tribunalul Prahova.
Judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membru CSM: 532.399 de lei salarii, la care se adaugă venituri restante de 22.073 de lei.
Judecătorul Claudiu Marian Drăgușin, membru CSM: 508.601 de lei salarii și 94.264 de lei restanțe salariale.
Veniturile colosale ale magistraților sunt dublate și de numeroase proprietăți: apartamente, case de locuit și case de vacanță.
Raiul diurnei din magistratura română. Judecători și procurori de la vârful sistemului, în drum spre alte tranșe de bani nemunciți
Aici, diurnele pot depăși suma de 30.000 de euro pe an.
Ele nu sunt plătite ocazional, în funcție de deplasările în interes de serviciu pe care magistrații le fac în afara localității în care lucrează.
Ci în toate zilele în care aceștia merg la birou.
Cheltuirea lor nu e verificată de nimeni și nu trebuie justificată nimănui. Pur și simplu, sunt niște sume forfetare enorme, oferite cu titlu de bani de buzunar.
Lista pretendenților este în continuă actualizare. Pe ea și-au trecut numele inclusiv câțiva dintre numeroșii pensionari juvenili ai magistraturii române. Aceștia solicită respectivul privilegiu în mod retroactiv, pentru anii în care încă mai mergeau la serviciu.
Detasarea continua – schimbarea adreselor de pe buletin, o alta metoda care le umple buzunarele cu peste 150.000 lei/lunar..
Alte tipuri de detasari.
DETAȘAREA POLITICĂ
DETAȘAREA ELECTORALĂ
ALTE FILIERE DE ACCEDERE LA DIURNA DE 2%
PRETENȚII LA MAI MULT. BONUSUL DE 60%
Abuzul de putere si privilegii. Sume la care poporul nici macar nu viseaza.
Cristi Danileț, judecător pensionar. Membru al Consiliului Superior al Magistraturii între 2011 și 2016. Perioadă în care a încasat diurne în valoare de 85.000 de euro.
Alina Ghica, judecătoare la Înalta Curte. In decurs de patru ani, a încasat diurne în valoare de 70.000 de euro.
Horațius Dumbravă, judecător pensionar, a primit diurne in valoare totala de 110.000 de euro.
Gabriela Baltag, judecătoare pensionară, a încasat diurne în valoare de 180.000 de euro.
Andrea Chiș, judecătoare pensionară, a încasat diurne în valoare de 146.000 de euro.
Bogdan Mateescu, judecător, a încasat diurne în valoare de peste 175.000 de euro.
Victor Alistar, membru al CSM între 2017 și 2022, în rolul de „reprezentant al societății civile”. Venitul lui în ultimul an de mandat, din indemnizații și diurne, s-a ridicat la 95.000 de euro.
Originile diurnei de 2 %.
Tudorel Toader si Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Fiasco politic sau combinatie a mafiotilor din justitie, in conexiune cu fratii politruci.
Partea a IX a
Magistratii „mai tari” decat politicienii
Dacă ar fi ca acestui privilegiu economic să îi căutăm un echivalent în legislația românească, echivalentul acesta ar putea fi „diurna de deplasare” acordată deputaților și senatorilor.
Pentru fiecare participare la lucrările Parlamentului, membrii corpului legislativ românesc primesc, la rândul lor, o diurnă de 2% din indemnizația de demnitar.
Prin urmare, la o privire din avion, s-ar putea spune că echilibrul dintre puterile statului e respectat.
Ceea ce încasează puterea legislativă încasează și puterea judecătorească!!
Numai că ceea ce e valabil în teorie nu e valabil și în practică.
Anul trecut, de exemplu, în timp ce etern detașata judecătoare Andreea-Simona Uzlău a încasat de la CSM o diurnă de 27.000 de euro, președintele AUR, George Simion, a primit de la Camera Deputaților o diurnă de deplasare de 7.500 de euro.
Penelistul Robert Sighiartău a primit o diurnă de 6.750 de euro. Useristul Ionuț Moșteanu, una de 7.280 de euro. Iar fostul șef al Camerei Deputaților, pesedistul Alfred Simonis, una de 6.400 de euro.
Așadar, trebuie să însumăm diurnele de deplasare a patru parlamentari ca să ajungem la diurna de detașare a unui magistrat.
Iar diurna respectivului magistrat nici măcar nu e cea mai mare din sistemul judiciar.
Nu în ultimul rând, diurna de deplasare la lucrările Parlamentului nu le e atribuită deputaților și senatorilor care au domiciliul în Ilfov. În timp ce – să ne amintim! – copioasa diurnă de detașare le e plătită magistraților care, având adresa legală în Ilfov, lucrează în București. (Vezi cazurile Uzlău, Petcu, Ghica, Savonea. Dar și cazul „civilului” Alistar).
Motivul pentru care diurna de deplasare a parlamentarilor e mult mai mică decât diurna de detașare a magistraților ține de faptul că prima acoperă niște evenimente cu caracter episodic, în timp ce a doua e acordată zi de zi.
Spectaculos este însă cazul controversatei judecătoare Lia Savonea (foto jos) — subscrisă și ea la o acțiune de acest fel.
În perioada în care a funcționat SIIJ, Savonea a fost membră a CSM și a încasat diurna de 2%, în virtutea faptului că nu avea domiciliul în București. (Locuia într-o comună lipită de București, Chiajna).
Așadar, a încasat deja suma pe care, acum, mai vrea să o încaseze o dată. Doar că, inițial, a încasat-o cu titlul de „diurnă”. Iar acum urmează să o încaseze cu titlu de „majorare salarială”.
Retribuită cu circa 100.000 de euro pe an în perioada în care a fost membră a CSM, Savonea a formulat acțiune judiciară prin care a cerut să i se mai dea o dată contravaloarea diurnei de detașare pe care a primit-o deja.
Ei centreaza, ei dau cu capu´!
Mai spectaculos chiar decât cazul Liei Savonea este cel al unui grup de 12 judecători de la Curtea Supremă, în frunte cu vicepreședinta instanței, Gabriela Bogasiu (foto jos).
Vicepreședinta Înaltei Curți, Gabriela Bogasiu, și-a judecat, cu ricoșeu, propriul dosar și și-a dat dreptate.
Cât timp așteptau ca două complete din țară să soluționeze propriile cereri de „majorare salarială”, cei 12 magistrati reclamagii au judecat, în cadrul unui complet special al ÎCCJ, premisa „teoretică” de la care pornise întregul iureș al acestor procese.
Mai exact, dacă diurna oferită de Toader procurorilor SIIJ era, cu adevărat, o diurnă sau reprezenta o creștere salarială disimulată.
Folosind, apoi, în interes personal decizia pe care o pronunțaseră ei înșiși la nivelul curții supreme, aceștia, fie au câștigat procesele pe care le aveau în curs (într-un caz), fie așteaptă în continuare să le câștige (în alt caz).
Concluzii
În cazul completelor speciale care interpretează textele de lege, nu există „instituția abținerii”. Prin urmare, cei 12 judecători de la ÎCCJ, care au făcut parte din completul care a pronunțat decizia din martie 2023, nu aveau cum să se abțină de la soluționarea dosarului respectiv, chiar dacă, în ceea ce îi privește, își judecau, indirect, propriile procese.
Decizia ÎCCJ din martie 2013 spune că magistrații îndreptățiți să încaseze acest bonus sunt doar cei care se găseau la același nivel profesional cu procurorii SIIJ în perioada în care a funcționat „Secția specială”. Adică aveau o vechime de cel puțin 18 ani în sistemul judiciar și un grad profesional minim de curte de apel. Din totalul de 6.700 de magistrați ai României, 2.800 au acest grad. Nu știm însă câți dintre ei aveau o vechime de 18 ani, pe durata funcționării „Secției speciale”.
Aceste amănunte s-ar putea dovedi însă lipsite de relevanță, câtă vreme există hotărâri judecătorești anterioare, care au apucat să acorde acest beneficiu fără să impună vreun filtru.
Experiența litigiilor de acest fel arată că o majorare salarială, odată obținută, se poate răsfrânge, după alți câțiva pași judiciari, asupra întregii bresle.
E imposibil de calculat impactul financiar pe care îl va avea sarabanda de hotărâri judecătorești care le acordă magistraților bonusul salarial de 2% pe zi.
Potrivit Inspecției Judiciare, în prezent, la această instituție, lucrează 19 inspectori judiciari.
Dintre ei, 15 primesc diurnă de detașare.
Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să comunice, oficial, câți dintre membrii permanenți ai CSM încasează, în momentul de față, diurnă.
În magistratură mai există o diurnă de 2%, acordată cu ocazia unor „detașări” mai scurte, de până la șase luni, numite „delegări”. Sau cu ocazia deplasărilor pe care magistrații le fac, ocazional, în interes de serviciu. Niciuna dintre ele nu ajunge însă să înmulțească veniturile magistraților la fel de radical.
Va urma.
