Alt turnător de top la Securitate. Traian Băsescu. Episodul 1.

Alt turnător de top la Securitate. Traian Basescu. Traiectoria unui președinte cu multiple „calități”, respectiv caracter infect, tupeist până la nesimțire, mitoman, bețiv, turnător, corupt și trădător.

A fost născut, MAI BINE NU, la 4 noiembrie 1951, în oraşul Basarabi, judeţul Constanţa. După absolvirea Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”, Facultatea de Navigaţie, Secţia Comercială, a devenit ofițer maritim pe nave de mare tonaj și, între 1981-1987, a fost căpitan de cursă lungă, comandant al mai multor nave.

În ultimii ani ai comunismului a fost numit şef al Agenţiei NAVROM din Anvers, Belgia.

După revoluție Traian Băsescu a fost ministru al Transporturilor, între 1991-1992. Apoi a fost ales deputat al Partidului Democrat.

În perioada 1996 – 2000 a ajuns din nou ministru al Transporturilor.

Din 2000 este ales primar general al Capitalei, funcție în care a rămas până în 2004.

Apoi, din 2004 până în 2014, a fost președinte al României, ales de două ori.

Traian Băsescu a fost și europarlamentar. A fost ales în 2019, anul în care C.N.S.A.S. a trimis în instanță documentele care probează  colaborarea fostului președinte cu Securitatea.

În 2006, când se hotărâse deja să condamne comunismul și să oblige serviciile secrete să dea dosarele de securitate Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.), Băsescu spunea că „se pot face multe” cu un dosar de informator.

În continuare, el afirmă că acest lucru „explică bătălia politică” pentru controlul C.N.S.A.S., că „oamenii politici care au fost informatori ai Securității (…) sau care au fost în orice relație cu Securitatea și au făcut rău oamenilor (…) nu au calitatea morală de a face politică” și mai ales că „nu poți să hotărăști destinul națiunii când ești șantajabil”.

Traian Băsescu dădea aceste argumente atunci când susținea „fără rezerve” deconspirarea celor care au făcut poliție politică, așa cum el însuși făcuse. Fostul președinte a fost probabil protejat de cei din serviciile de informații, iar delațiunile lui au fost „descoperite” abia în 2019, când aceleași servicii le-au trimis la C.N.S.A.S.

De asemenea, în decembrie 2006, într-un discurs ținut în Parlament, Traian Băsescu a declarat fostul regim totalitar din România ca fiind ilegitim şi criminal.

În mandatele sale furtunoase de președinte, întrerupte și de două suspendări din funcție în urma votului din Parlament, regimul comunist din România a fost condamnat în baza unui raport redactat de o comisie coordonată de politologul Vladimir Tismăneanu.

În 2014, când era încă în funcție, informatorul Băsescu l-a acuzat pe Victor Ponta, atunci prim-ministru, că ar fi fost recrutat, în 1997, de Serviciul de Informații Externe.

În anul 2019, Curtea Supremă a decis: Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea.

Astfel, recursul fostului președinte Traian Băsescu a fost respins, iar acesta a fost declarat colaborator al Securității.

Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a admis decizia Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, admițând ca Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.

Potrivit C.N.S.A.S., fostul președinte Traian Băsescu a dat note informative, unele dintre acestea conducând la interdicția de a părăsi România a unui coleg de la Marină.

Din documentele depuse în instanță de C.N.S.A.S. rezultă că Băsescu ar fi avut un ofițer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, și că ar fi dat cel puțin două note informative olografe.

Conform C.N.S.A.S., pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenția de a pleca în străinătate și relații cu cetățeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

„Nu am știut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naționale”, s-a apărat el.

La data de 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că fostul președinte român, Traian Băsescu, a fost colaborator al Securități. Decizia este definitivă.

Judecătorii Curții Supreme au respins acțiunea lui Traian Băsescu împotriva deciziei Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității, care l-au declarat colaborator al fostei Securității.

„Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul – pârât Băsescu Traian”, e sentința definitivă a Înalte Curți de Casație și Justiție a României.

La scurt timp după sentință, Traian Băsescu a postat pe Facebook un mesaj în care spune că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

„Am luat nota de decizia I.C.C.J. pe care nu o voi comenta public, așa cum am procedat de-a lungul întregului proces. Voi face demersurile legale la CEDO”.

Ca o ironie a sorții, Traian Băsescu este cel care dispus cel mai mare transfer de arhivă de la serviciile de informații către C.N.S.A.S., operație finalizată în 2007.

În 18 decembrie 2006 a condamnat, în fața parlamentului, regimul comunist ca fiind un regim criminal.

Ultimul termen al procesului a fost în 25 februarie 2022, la doi distanță de la decizia Curții de Apel Bucuresti, care a dat câștig de cauză C.N.S.A.S., declarându-l pe Traian Băsescu colaborator al fostei Securități ca poliție politică.

În dosarul depus de C.N.S.A.S. la prima instanță, prin care cere să se constate calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității, ar exista două note informative olografe, semnate cu numele de cod „Petrov”, și un document pe microfilm trimis de S.R.I. la C.N.S.A.S. în aprilie 2019.

Va urma! Notele informative noi.

Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.