Becali, un interlop în libertate. Rețele de putere, terenuri furate și corupție mascată în „afaceri de familie”!
Gigi Becali, cunoscut publicului larg drept „latifundiarul din Pipera”, este mult mai mult decât o figură colorată în fotbal și politică. În spatele unei imagini populiste și a retoricii religioase, se ascunde un adevărat sistem de interese care gravitează în jurul afacerilor imobiliare, relațiilor cu clanuri interlope și conexiuni privilegiate cu instituții ale statului. Toate aceste elemente îl plasează pe Becali într-o zonă periculoasă pentru funcționarea normală a unui stat de drept.
Cunoscut publicului drept „latifundiarul din Pipera”, Becali a construit un imperiu economic bazat pe afaceri imobiliare, relații cu instituții ale statului și legături cu persoane din lumea interlopă. Analiza detaliată a activităților sale relevă o rețea complexă de interese și acte de corupție.
Tunurile imobiliare: cum a pus mâna pe zeci de hectare cu istoric de retrocedare.
Cazul serelor de la Popești-Leordeni și Berceni este emblematic pentru stilul de operare al clanului Becali. Terenuri care fuseseră abuziv confiscate de statul comunist în 1949 au fost revendicate de moștenitorii de drept, însă procesul de retrocedare a fost tergiversat, blocat sau pur și simplu ignorat timp de decenii. În acest vid legislativ și administrativ, familia Becali a reușit, prin interpuși, să intre în posesia terenurilor extrem de valoroase.
Achiziționarea serelor de la Popești-Leordeni și Berceni.
În 2007, Gigi Becali a achiziționat, prin interpuși, serele de la Popești-Leordeni și Berceni, peste 50 de hectare de terenuri extrem de valoroase situate la periferia Capitalei, cu doar 40 de milioane de euro, deși acestea valorau 400-500 de milioane de euro. Întregul proces de preluare a avut loc pe fondul unei „privatizări frauduloase” de către compania Leoser S.A., fără ca statul să intervină în mod real, unde acționarii principali erau:
- Vasile Geambazi (50%) – nepotul lui Gigi Becali
- Horia Culcescu (15%) – finul lui Gigi Becali
- Marin Culcescu (35%) – tatăl lui Horia Culcescu
Legături cu lumea interlopă: Clanul Sportivilor.
Compania Leoser, gestionară a serelor și a terenurilor din sudul Capitalei, a intrat în insolvență în 2015. Ulterior, terenurile au fost vândute pe bandă rulantă către dezvoltatori imobiliari, inclusiv liderilor clanului Sportivilor, unul dintre cele mai cunoscute grupări interlope din România. Această legătură directă între afacerile familiei Becali și o grupare criminală este ignorată voit de autorități.
Robert Niță, lider al clanului Sportivilor, condamnat pentru droguri de mare risc și violență, a cumpărat terenuri de la familia Becali, ridicând suspiciuni serioase de spălare de bani și complicitate. Nu este pentru prima dată când latifundiarul intră în afaceri directe cu interlopi, relațiile sale anterioare cu frații Cămătaru, precum și cu personaje ca „Migdale”, fiind, deja, de notorietate publică.
Fiica și nepotul, implicați în rețele de evaziune fiscală.
Implicarea rudelor apropiate ale lui Gigi Becali în activități infracționale întărește imaginea unei rețele organizate care operează sub masca „familiei tradiționale”. Vasile Geambazi, nepotul lui Becali, este acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani în legătură cu afacerile Leoser. Alături de finul Horia Culcescu, cei doi, împreună cu Becali, au creat o rețea de firme fantomă prin care au generat cheltuieli fictive, prejudiciind bugetul statului cu aproximativ 5 milioane de euro.
În 2019, DNA a extins urmărirea penală împotriva lui Gigi Becali și a nepotului său, Vasile Geambazi, pentru spălare de bani într-o afacere cu un teren cumpărat în Voluntari cu un milion de euro, pentru care s-ar fi cerut despăgubiri de la statul român în valoare de 20 de milioane de euro, potrivit Europa Liberă România.
Horia Culcescu, finul lui Becali, este unul dintre cei mai bogați fermieri din România. Firmele sale administrează peste 1.200 de hectare de viță-de-vie și 200 de hectare de sere.
Mai grav, în 2016, fiica lui Becali, Teodora, a preluat 50% din acțiunile Leoser printr-un act de donație, devenind parte activă a structurii de control a companiei implicate în anchete de evaziune. Cu această mutare, Becali a asigurat transferul „legal” al puterii financiare către noua generație, consolidând astfel continuitatea rețelei familiale.
Alte controverse legale și politice.
Potrivit Capital, în 1999, Gigi Becali a încheiat un contract de schimb imobiliar cu Ministerul Apărării Naționale, prin care a predat o suprafață de teren în zona comunei Ștefănești în schimbul unei suprafețe în zona comunei Voluntari. DNA a constatat că acest schimb a fost aprobat cu încălcarea dispozițiilor legale privind regimul juridic al bunurilor proprietate publică și cu încălcarea dispozițiilor privind circulația juridică a terenurilor, fără un aviz din partea Direcției Legislație și Contencios din MApN.
Corupția din instituții: cârdășii cu statul, nu anchete.
În loc ca statul să ancheteze profund modul în care terenurile valoroase au fost acaparate prin scheme ilegale, instituțiile aleg tăcerea sau complicitatea. Un exemplu elocvent: în 2024, familia Becali a reușit să concesioneze 850 de hectare de la Agenția Domeniile Statului (A.D.S.), o instituție deja implicată în mai multe dosare de corupție.
La licitație, Becali a oferit o redevență cu mult peste media pieței, lucru care ridică semne de întrebare: este vorba despre o competiție corectă sau despre o mască pentru o înțelegere de culise?
Concluzie: Becali reprezintă un simbol al corupției sistemice.
Gigi Becali reprezintă un „model de succes” în România paralelă: un om cu un trecut dubios, cu prieteni în lumea interlopă, cu afaceri încurcate în retrocedări ilegale, și cu rude implicate în rețele de evaziune, dar care reușește să se prezinte publicului drept „salvator național”.
Analiza detaliată a activităților lui Gigi Becali și ale familiei sale relevă o rețea complexă de afaceri imobiliare, legături cu persoane din lumea interlopă și posibile acte de corupție în relațiile cu instituțiile statului. Aceste aspecte ridică întrebări privind integritatea și legalitatea activităților desfășurate de familia Becali.
Faptul că el și anturajul său sunt în libertate, în loc să fie anchetați serios pentru tunurile imobiliare, legăturile cu clanurile interlope și fraudele fiscale, arată slăbiciunea statului român în fața banului, influenței și rețelelor de putere. Cazul Becali nu este doar o excepție, ci un simptom al unei corupții generalizate și adânc înrădăcinate.
