Partea I.
IDEOLOGIA ANGLO-AMERICANA (GLOBALISTA) INDREPTATA IMPOTRIVA ORICARUI STAT CARE SE OPUNE IMPERIULUI.
Ori ești cu noi, ori ești împotriva noastră!
Criza actuală din Franta își are rădăcinile în relațiile foarte tensionate dintre elitele conducătoare franceze și Establishmentul imperial anglo-american – cei care vor sa impuna Globalismul mondial ca unica forma de guvernare a lumii. Un conflict vechi de secole.
O analiză mai aprofundată a acestei relații ar putea umple volume întregi. Pentru moment, însă, ne vom concentra pe evenimentele cele mai recente.
Imediat după atentatele teroriste din 11 septembrie, din SUA, orchestrate de……cunoaste toate lumea, președintele George W. Bush a anunțat lumii: „fie sunteți cu noi, fie sunteți cu teroriștii”.
Și nu s-a mulțumit cu vorbele: Imperiul se pregătea să cimenteze ordinea mondială unipolară, să își elimine rivalii, să stabilească o dominație totală și să lanseze un proiect propriu pentru Noul Secol American.
Franța nu a acceptat niciodată rolul de partener junior sau de aliat necondiționat. Cu atât mai puțin de vasal al Imperiului Anglo-American.
A continuat să fie o pacoste în coasta sa în momentele critice.
Iată câteva exemple de ciocniri din ultimele două decenii:
Ofensiva presedintelui Frantei, Emmanuel Macron, impotriva pradatorilor de peste ocean.
2003: Franța se opune invaziei SUA în Irak
La sfârșitul lui 2002 și începutul lui 2003, administrația George W. Bush lucra cu febrilitate pentru a-și asigura sprijinul aliaților pentru o invadare a Irakului.
În februarie 2002, secretarul de stat Colin Powell a fluturat un flacon cu pulbere albă la Consiliul de Securitate al ONU, acuzându-l pe președintele irakian, Saddam Hussein, că deține arme biologice de distrugere în masă.
Ministrul de Externe francez, Dominique de Villepin nu s-a lăsat impresionat.
Într-un discurs virulent, el a demontat argumentele americane în favoarea războiului și a calificat prestația lui Powell drept dubioasă și puțin convingătoare.
Câteva săptămâni mai târziu, pe 10 mai 2023, președintele francez Jacques Chirac a precizat că Franța va vota împotriva oricărei rezoluții ONU care să autorizeze un atac american împotriva Irakului.
Prin această poziție, Franța s-a alăturat Rusiei și Chinei (ca să vorbim de premoniții).
2008: Franța se opune aderării la NATO a Ucrainei și Georgiei
Unul dintre cele mai importante proiecte ale Imperiului Anglo-American din ultimele trei decenii a fost să încercuiască Rusia prin absorbirea în NATO a tuturor vecinilor săi de la vest și sud-vest.
Prin mai multe valuri de extinderi spre est, NATO a adăugat 14 noi state membre, apropiindu-se cu peste 1.600 de kilometri de Rusia.
Ucraina și Georgia erau următoarele: la summitul NATO de la București din aprilie 2008, Alianța a lansat Memorandumul de la București.
Referindu-se la Ucraina și Georgia, membrii NATO declarau explicit: „Am căzut de acord astăzi că aceste țări vor deveni membre NATO.”
Deși nu era un membru cu drepturi depline al Alianței, Franța s-a opus deschis rezoluției pe motivul că ar exacerba riscul unui război cu Rusia.
2019: Macron afirmă că NATO este în „moarte cerebrală”
Într-un interviu pentru The Economist, din octombrie 2019, cu titlul„Emmanuel Macron avertizează Europa: NATO se află în moarte cerebrală”, președintele francez le atrăgea atenția țărilor europene că nu se mai pot baza pe alianța militară controlată de SUA (Notă – între timp, Franța devenise membru cu drepturi depline al NATO):
„Asistăm acum la moartea cerebrală a NATO”.
Macron declara că Europa trebuie să se „trezească”, deoarece se află „pe marginea prăpastiei”, și să înceapă să se comporte ca o putere geostrategică. Altminteri, europenii „nu vor mai fi capabili să își decidă singuri soarta”.
Mai mult, dacă crede în eficiența Articolului 5, care prevede ca, în cazul atacului asupra unui membru NATO, toți ceilalți trebuie să se mobilizeze pentru a-l apăra, Macron a dat un răspuns criptic:
„Nu știu… ce va mai însemna Articolul 5 mâine”.
Dar președintele Macron și regimul său vor deveni și mai problematici pentru planurile anglo-americane, odată cu escaladarea conflictului din Ucraina.
Dintre toți liderii europeni, Macron a petrecut cel mai mult timp vizitându-l sau discutând la telefon cu omologul său rus.
A încercat să îmbunătățească relațiile dintre Rusia și Franța și a încercat să influențeze și alte țări europene să abordeze o politică mai independentă pe continent.
2022: Macron spune că îngrijorările de securitate ale Rusiei sunt legitime
Într-un interviu difuzat sâmbătă, 3 decembrie 2022, Macron a făcut un apel către Occident să ia în serios îngrijorările de securitate ale Rusiei față de expansiunea NATO la frontierele sale.
El a cerut mai multă bunăvoință în a da Moscovei „garanțiile” necesare pentru ca negocierile să aibă succes.
Macron a declarat că aceasta reprezintă o condiție „esențială” dacă Occidentul vrea să ia cu adevărat în considerare negocierile de pace și o soluție pașnică în Ucraina.
„Trebuie să pregătim ceea ce suntem gata să facem, cum să ne protejăm aliații și statele membre și cum să oferim garanții Rusiei în ziua când va reveni la masa negocierilor.”
Și Macron a adăugat:
„Un punct fundamental pe care trebuie să îl rezolvăm – așa cum a spus întotdeauna președintele Putin – este temerea că NATO va ajunge până la ușa sa și desfășurarea de arme care ar putea amenința Rusia.”
Aceste comentarii au stârnit furie și neîncredere printre aliații anglo-americani și în presa occidentală, care l-au acuzat pe președintele francez că este o marionetă a Kremlinului.
Aprilie 2023: Macron vizitează China, cochetează cu BRICS
Și mai multă furie și neîncredere a provocat Emmanuel Macron cu vizita sa de trei zile, cu covor roșu, în China, din 6-8 aprilie 2023.
„Experți în securitate națională” occidentali au fost atât de alarmați de această vizită, încât au numit-o „una dintre cele mai mari gafe ale unei importante puteri europene de la sfârșitul Războiului Rece”.
Într-adevăr, a fost o palmă peste față dată Imperiului Anglo-American.
Pe 7 aprilie 2023, președintele Macron a vizitat Universitatea Sun Yat Sen, în provincia Guangdong din sudul Chinei, unde a avut parte de o primire foarte entuziastă.
A susținut un discurs despre legăturile dintre China și Franța și a răspuns la întrebări puse de studenți.
A existat probabil un mesaj subtil pe care gazdele au vrut să îl transmită prin alegerea acestui loc. Sun Yat Sen a fost un virulent critic al sistemului imperial britanic și al politicii sale externe:
În cartea sa, „Problema vitală a Chinei”, Sun Yat Sen a scris:
„Atunci când Anglia leagă o relație de prietenie cu o altă țară, scopul nu este de a menține o relație cordială, ci de a folosi acea țară ca un instrument pentru a combate o țară terță. Când un inamic a fost despuiat de puterea sa, este transformat în prieten. Anglia rămâne întotdeauna într-o poziție dominantă; ea obligă alte țări să ducă războaie, iar ea strânge roadele victoriilor. Așa face de sute de ani.”
Macron: Nu trebuie să fim vasalii Americii
Vorbind cu ziariștii în avionul de întoarcere de la Beijing, Macron a declarat că:
„Europa trebuie să reziste presiunilor de a deveni partizana Americii”.
„Marele risc” cu care se confruntă Europa este de a se lăsa „prinsă în crize care nu sunt ale noastre, ceea ce ne împiedică să ne construim propria autonomie”.
„Europa și-a mărit dependența față de Statele Unite în domeniul armelor și al energiei și trebuie să se concentreze pe întărirea industriei apărării”.
Referindu-se la Ucraina, Macron a declarat că este „o țară îndepărtată despre care nu știm nimic”.
Dar toate acestea nu ar fi fost atât de impardonabile ca atacul lansat de el la adresa extrateritorialității dolarului american.
Cu ocazia vizitei în China, Macron a semnat numeroase acorduri care extind comerțul bilateral între Franța și China, dintre care multe vor fi plătite în yuanul chinezesc.
Chiar dinaintea vizitei lui Macron, în martie 2023, companii franceze începuseră să încheie astfel de acorduri, primul fiind achiziția a 65.000 de tone metrice de gaze naturale plătite în yuani.
Voința liderilor francezi de a-și îmbunătăți relațiile bilaterale cu principalul rival al Imperiului Anglo-American și de a ocoli dolarul american era pur și simplu de neiertat.
Dar Macron a mers și mai departe. Potrivit ziarului L’Opinion, într-o discuție telefonică, președintele francez i-a cerut omologului său sud-african, Cyrill Ramaphosa, de a-l invita public la al 15-lea summit al BRICS, din Africa de Sud.
Va urma.
