Dosarul “Casa din Mihăileanu” reprezintă unul dintre cele mai controversate cazuri care îl implică pe fostul președinte Traian Băsescu. Acesta se referă la modul în care Băsescu, în calitate de primar al Capitalei, și-a atribuit un apartament în București pe strada Ștefan Mihăileanu, în condiții discutabile din punct de vedere legal.
Dosarul a avut un impact semnificativ asupra carierei politice a lui Traian Băsescu, fiind un simbol al suspiciunilor legate de utilizarea poziției de putere în scopuri personale. Deși nu a dus la o condamnare penală, cazul a alimentat dezbaterile publice și a contribuit la polarizarea opiniei despre Băsescu.
Detalii suplimentare despre contextul legal și controversa
Legea 112/1995, pe baza căreia Băsescu a achiziționat apartamentul, era destinată foștilor chiriași ai locuințelor naționalizate, cu scopul de a le permite acestora să devină proprietari. Totuși, legea specifica în mod clar că cei care aveau deja o altă proprietate nu erau eligibili pentru a cumpăra locuințele respective.
Faptul că Traian Băsescu donase o altă locuință fiicei sale ridică întrebări asupra eligibilității sale în baza legii. Criticii săi au susținut că această donație a fost realizată în mod artificial, cu scopul de a ocoli prevederile legii și de a cumpăra apartamentul din Mihăileanu, în timp ce Băsescu a argumentat că a acționat în limitele legii și că donația nu ar trebui să fie considerată relevantă în acest context.
Contextul achiziției imobilului
În anul 2003, pe când Traian Băsescu era primarul Bucureștiului, a locuit cu chirie într-un apartament dintr-o vilă interbelică de pe strada Ștefan Mihăileanu, un imobil naționalizat administrat de stat. Apartamentul i-a fost atribuit ca locuință de serviciu, însă Băsescu a făcut o cerere de cumpărare a acestuia, bazându-se pe Legea 112/1995, care permitea chiriașilor din imobile naționalizate să le achiziționeze.
Ceea ce a generat controverse a fost faptul că Băsescu nu ar fi avut dreptul să cumpere acest apartament, deoarece, conform legii, nu puteau beneficia de o astfel de achiziție persoanele care dețineau deja o locuință. Băsescu primise deja o casă în Constanța, pe care o donase fiicei sale, fapt ce ridică întrebări legale privind eligibilitatea sa pentru cumpărarea imobilului din Mihăileanu.
Ancheta și acuzațiile
Grupul de Investigații Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a depus în 2007 o plângere la Parchet, acuzându-l pe Traian Băsescu de abuz în serviciu. Acuzațiile principale se refereau la faptul că Băsescu, în calitate de primar, și-a aprobat cererea de cumpărare a imobilului, ceea ce a fost considerat un conflict de interese. De asemenea, a fost investigat pentru fals și uz de fals în legătură cu documentele prezentate la momentul achiziției.
Aspectele morale și politice ale cazului
Dincolo de dezbaterea legală, dosarul “Casa din Mihăileanu” a adus în discuție și aspecte morale legate de liderii politici și utilizarea pozițiilor de putere în scopuri personale. Ca primar al Bucureștiului, Băsescu nu doar că a beneficiat de acest apartament, ci și-a aprobat singur cererea de cumpărare, ceea ce a fost văzut de mulți drept un exemplu clar de conflict de interese.
Efectele asupra imaginii lui Traian Băsescu
Dosarul “Casa din Mihăileanu” a devenit o umbră constantă asupra mandatului său. Opozanții politici au folosit acest caz pentru a pune la îndoială integritatea sa și pentru a susține că reformele sale anticorupție erau, în cel mai bun caz, selective.
Reacțiile mass-media și evoluția cazului în spațiul public
Cazul Mihăileanu a fost intens discutat în mass-media, atât în presa tradițională, cât și în mediul online. La momentul achiziției imobilului, scandalul a stârnit un val de critici, iar mass-media a fost activă în investigarea circumstanțelor în care Băsescu și-a însușit locuința.
Mai târziu, pe parcursul carierei sale politice, subiectul a fost redeschis de mai multe ori, fiind invocat în campanii electorale și dezbateri publice. Grupul de Investigații Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a fost una dintre principalele organizații care au adus în atenția publicului acest caz, subliniind potențialele nereguli și presiunile politice legate de el.
Redeschiderea dosarului și imunitatea prezidențială
Deși ancheta inițială a fost suspendată în 2005 din cauza imunității de care Băsescu beneficia în calitate de președinte al României, în 2015, după încheierea mandatului său prezidențial, cazul a fost redeschis. Procurorii au început să investigheze din nou achiziția imobilului, considerând că imunitatea care a blocat ancheta nu mai era aplicabilă. Faptele nu se prescriseseră, astfel încât urmărirea penală putea fi continuată.
În cele din urmă, dosarul a fost închis din nou, la scurt timp după demararea noii anchete. Avocata care l-a apărat pe Traian Băsescu în acest caz a fost Elena Udrea, o figură politică apropiată lui Băsescu, care, la rândul ei, a fost implicată în mai multe scandaluri de corupție.
După demisia de la Cotroceni, Udrea şi-a reluat activitatea de avocat şi în două zile a şi preluat dosarul lui Traian Băsescu. Imediat, Udrea a depus documentele în cazul Băsescu, iar a doua zi Parchetul a şi închis cazul. Joi dimineață, procurori și polițiști de la Direcția de Investigare a Criminalității Economice au efectuat 5 percheziții la domiciliile și sediile comerciale ale mai multor persoane din București, Deva și Buftea, într-un dosar penal având ca obiect săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
Percheziții au avut loc și la sediul firmei de pază și protecție Axis Corporate Security, deținută de Ioan Andrei Rudeanu, acesta fiind apoi ridicat de procurori și dus la audieri.
Conform datelor de la Registrul Comerțului, Axis Corporate Security are sediul central în municipiul Deva, iar ca asociați apar Mariana Aurora Rudeanu (50%) și Ioan Andrei Rudeanu (50%), acesta îndeplinind și funcția de administrator.
Procurorii susțin că, din datele și probele administrate în cauză rezultă că, în perioada 2010 — 2014, persoanele vizate, printre care și reprezentanții firmei de protecție și pază, ar fi desfășurat tranzacții comerciale fictive cu scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale.
Prejudiciul creat bugetului de stat, calculat pe baza datelor și probelor administrate în cauză, se ridică la aproximativ 2.500.000 de lei.
Controversele ulterioare și reacțiile publice
Pe lângă aspectele legale ale cazului “Casa din Mihăileanu”, au apărut și speculații privind averea și activitățile financiare ale lui Traian Băsescu. Fostul vicepreședinte al PMP, Radu Cristescu, a făcut afirmații conform cărora Băsescu ar fi transportat valize cu bani în timpul mandatelor sale de președinte, acuzații care au sporit suspiciunile publice privind posibila corupție la nivel înalt.
După ce a fost declarat colaborator al Securității de către Înalta Curte de Casație și Justiție în 2022, Traian Băsescu a pierdut anumite drepturi prevăzute pentru foștii șefi de stat, inclusiv folosința gratuită a unei locuințe de protocol și paza permanentă asigurată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP).
Martie 2022. Traian Băsescu și membrii familiei sale trebuie să părăsească locuința primită de la stat în termen de 60 de zile. Decizia vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în privința calității sale de colaborator al Securității, în data de 23 martie.
Fost apropiat al lui Traian Băsescu: “Este inimaginabil de bogat. Scotea valize cu bani din țară cu avionul privat”
„Traian Băsescu, în calitate de președinte al României în exercițiu, transporta valize cu bani cu un avion privat în anumite locuri secrete. Este dezvăluirea făcută de Radu Cristescu, fost vicepreședinte PMP, colaborator apropiat al fostului președinte.
Sumele proveneau numai din șpăgi, o parte a acestora fiind de la Dinu, care și-a plătit libertatea cu foarte mulți bani, la două zile după ce a fost eliberat pe un viciu de procedură. Conform declaratiei de la Parchetul General a lui Costel Casuneanu, acesta povestește cât i-a dat, cum i-a dat.
La Patriciu suma era de ordinul milioanelor Peste 100 de milioane. Nu vreau să zic o sumă mare că amețește lumea. Lumea dacă află cam câți bani are omul acesta, se va șoca. Pentru că a putut să mascheze aceste lucruri. Ce este revoltător e că el spus că vrea să reformeze clasa politică, el a spus că luptă împotriva corupției.
În afară de faptul că Băsescu a fost dovedit turnător, fostul presedinte a fost unul dintre cei mai corupți oameni politici pe care i-a avut România, dar și inteligent în a-și ascunde urmele.
El a avut un stil foarte ciudat de a face dosare tuturor celor care au interacționat cu el sau cu familia lui, orice mică afacere. Un exemplu este primarul de la Craiova, Solomon, pe care l-a arestat pur și simplu, doar că Solomon fiind un băiat simpatic a spus undeva cum a ajutat-o pe fata lui Traian Băsescu. A fost arestat. Nu este singurul. Monica Iacob-Ridzi, primarul Mircea Gutău.
Acum, mai era o latură a lui: gelozia idioată a lui și cum l-a executat pe primarul Cherecheș de la Baia Mare. Era gelos pe oricine se apropia de Elena. Într-adevăr, el și-a scos foarte mulți bani din țară, cu două avioane private, înmatriculate în Austria, pentru că am înțeles că aceste avioane au un regim special oriunde în lume, dar nu erau valize, erau cutii de carton, de xerox, cu bancnote de 50 de euro. Nu a plecat o dată, a plecat de 30 de ori,de mai multe ori, în 10 ani de mandat.
Ceea ce trebuie să ma știți este că omul a avut mai multe vacanțe decât Iohannis, doar că era deștept. Pleca cu avionul de pe Băneasa, nu știa nimeni, pleca cu escortă puțină”.
Curtea Supremă a decis: Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea
Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea, a decis definitiv, miercuri, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Astfel, recursul fostului președinte Traian Băsescu a fost respins, iar acesta a fost declarat colaborator al Securității.
Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a admis decizia CNSAS, admițând ca Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
Potrivit CNSAS, fostul președinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menținerea în țară a unui coleg de la Marină. Din documentele depuse în instanță de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofițer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, și că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenția de a pleca în străinătate și relații cu cetățeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
“Nu am știut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naționale”, s-a apărat el.
Traian Băsescu a precizat că studenții de la Secția civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicția de a lua legătura cu cetățeni străini, de a avea relații cu aceștia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenți, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.
Ce drepturi pierde Traian Băsescu după decizia ÎCCJ
Astfel, potrivit Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:
a) folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu pentru organizarea cabinetului de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar, ambele atribuite cu destinaţia de reşedinţă;
b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
c) pază şi protecţie, precum şi folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.
d) folosinţa gratuită pe o perioadă de maximum 12 luni a unei locuinţe, cu destinaţia de reşedinţă, în suprafaţă de maximum 200 mp, în perioada executării lucrărilor de reparaţii capitale la imobilul atribuit cu destinaţia de reşedinţă.
În concluzie, dosarul “Casa din Mihăileanu” rămâne unul dintre episoadele cele mai discutate din cariera politică a lui Traian Băsescu, amestecând aspecte legale și morale ce au influențat imaginea publică a fostului președinte.
În final, dosarul “Casa din Mihăileanu” rămâne un caz emblematic în cariera sa, reflectând complexitatea și ambivalența percepțiilor publice asupra fostului președinte. Unii îl consideră un lider reformator, în timp ce alții văd în acest caz dovada unor practici îndoielnice de-a lungul întregii sale cariere.
