Generalul Florian Coldea a fost una dintre cele mai influente figuri din serviciile de informații din România, jucând un rol crucial în evoluția și modernizarea Serviciului Român de Informații (SRI) în perioada postcomunistă. Cariera sa de aproape două decenii în fruntea instituției, dar și felul în care a influențat politica și justiția, l-au transformat într-o personalitate atât admirată, cât și contestată. Astfel, Coldea rămâne o figură emblematică a unui stat care, după căderea comunismului, a încercat să își redefinească structurile de putere, dar și să se adapteze la cerințele impuse de integrarea în Uniunea Europeană și NATO.
Cariera timpurie și ascensiunea rapidă
Florian Coldea s-a născut într-o Românie rurală și modestă, în comuna Târnova, județul Arad, pe 21 mai 1971. A urmat studiile la Academia Națională de Informații din București, o instituție elitistă care pregătește ofițeri pentru serviciile de informații românești. După absolvirea academiei, a început să avanseze rapid în ierarhia SRI, grație abilităților sale profesionale și discreției. Ascensiunea sa bruscă în funcțiile de conducere ale serviciului l-a transformat, pentru unii, într-un „mister” al lumii securității naționale.
Punctul de cotitură în cariera sa a venit în 2005, când a fost numit prim-adjunct al directorului SRI, după demisia lui Radu Timofte în urma scandalului provocat de fuga lui Omar Hayssam, un controversat om de afaceri sirian acuzat de terorism. În acest context critic pentru SRI, Coldea a preluat responsabilități majore, contribuind la o serie de reforme interne și la modernizarea instituției. Aceasta a coincis cu o perioadă în care România s-a concentrat pe integrarea în NATO și Uniunea Europeană, două obiective care au fost priorități strategice pentru SRI.
Rolul-cheie în reformarea SRI
Sub conducerea tandemului format din George Maior, ca director al SRI, și Florian Coldea, ca prim-adjunct, Serviciul Român de Informații a trecut printr-o serie de reforme menite să-l aducă la standardele serviciilor de informații occidentale. Coldea a jucat un rol esențial în acest proces, contribuind la crearea unei rețele puternice de colaborare cu agențiile de informații din Occident, în special cu CIA, MI6 și alte servicii de informații din cadrul NATO. De asemenea, a consolidat mecanismele de securitate cibernetică și antiterorism, două direcții prioritare în contextul global de după atentatele din 11 septembrie 2001.
În timpul mandatului său, SRI a devenit un jucător de primă mână în prevenirea și combaterea terorismului la nivel regional, dar și un partener de încredere al serviciilor de informații europene și americane. De asemenea, Coldea a susținut modernizarea infrastructurii tehnologice a serviciului, creșterea capacităților de supraveghere și monitorizare și pregătirea ofițerilor pentru noile provocări ale securității globale.
Controversele majore: „Statul paralel” și acuzațiile de influență politică
Dacă la nivel profesional Coldea a fost considerat un reformator și un expert în domeniul securității naționale, la nivel public imaginea sa a fost afectată de multiple controverse. Cea mai mare dintre ele a venit în 2017, când fostul deputat și om de afaceri Sebastian Ghiță, fugit din țară, a lansat o serie de acuzații care sugerau că Florian Coldea ar fi exercitat presiuni asupra politicienilor și ar fi controlat sistemul judiciar, împreună cu alți lideri din SRI și DNA, pentru a influența decizii majore.
Termenul „stat paralel” a fost folosit frecvent în această perioadă pentru a descrie presupusa influență ocultă exercitată de Coldea și colaboratorii săi asupra deciziilor politice și judiciare din România. Potrivit lui Ghiță și altor critici, Coldea a orchestrat un sistem de control în care serviciile de informații și justiția ar fi lucrat mână în mână pentru a elimina adversari politici și economici, în timp ce direcționau resursele și puterea spre anumiți lideri favorizați. Deși aceste acuzații nu au fost niciodată dovedite în mod concludent, ele au alimentat speculațiile și teoriile conspirației despre un „stat paralel” în România.
Legătura cu DNA și Laura Codruța Kövesi
Un alt aspect central al carierei sale controversate a fost colaborarea strânsă cu Laura Codruța Kövesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Relația dintre SRI și DNA, în special sub conducerea lui Kövesi și Coldea, a fost văzută de mulți ca o alianță puternică împotriva corupției la nivel înalt. În acest parteneriat, SRI a oferit suport tehnic și operațional în cazuri majore de corupție, ceea ce a dus la condamnarea unor nume grele din politică și afaceri.
Cu toate acestea, criticii au susținut că această colaborare ar fi depășit limitele legale, SRI-ul fiind acuzat că s-ar fi implicat excesiv în procesul judiciar, influențând anchetele și deciziile. Florian Coldea a fost descris de unii drept „omul din umbră” care ar fi tras sforile în cele mai importante dosare anticorupție din România, fapt care a ridicat întrebări cu privire la independența justiției și la echilibrul dintre puterea serviciilor de informații și sistemul judiciar.
Demisia și retragerea din viața publică
În ianuarie 2017, Florian Coldea a fost suspendat din funcția de prim-adjunct al directorului SRI, după ce a fost declanșată o anchetă internă privind acuzațiile aduse de Sebastian Ghiță. În ciuda faptului că ancheta internă a concluzionat că generalul nu a comis abateri grave, Coldea a ales să se retragă din funcție, punând capăt unei cariere care a definit o întreagă eră în SRI.
După demisia sa, Coldea a păstrat un profil scăzut, alegând să se concentreze pe activitatea academică și de consultanță în domeniul securității naționale. Deși nu a mai revenit în prim-planul scenei publice, el rămâne o figură simbolică pentru ceea ce unii consideră „puterea invizibilă” care a influențat cursul evenimentelor politice și judiciare din România.
Moștenirea lui Florian Coldea
Generalul Florian Coldea rămâne o personalitate polarizantă în istoria recentă a României. Deși a contribuit la modernizarea și profesionalizarea SRI, el este asociat și cu acuzațiile de influență ocultă și politică. A reușit să transforme Serviciul Român de Informații într-un partener de încredere al structurilor occidentale, dar în același timp, a fost considerat de unii drept un exemplu al modului în care serviciile secrete pot depăși limitele rolului lor constituțional.
Istoria va evalua cu siguranță rolul și influența lui Coldea în contextul mai larg al transformărilor din România postcomunistă. Chiar dacă multe dintre acuzațiile care i-au fost aduse nu au fost dovedite, dezbaterea despre rolul serviciilor de informații în democrație și despre limitele acestora rămâne deschisă, iar figura lui Florian Coldea va continua să fie un subiect de interes atât pentru istorici, cât și pentru publicul larg.
