Foto: Minciuni debitate de politicieni.
Rezumat episoadele 1 si 2.
Cu ce ne ameninta domnul Cristian Diaconescu.
La data de 19 februarie 2025, mincinosul si licheaua politica Cristian Diaconescu, şeful cancelariei prezidenţiale, a declarat că, în cadrul negocierile dintre Statele Unite şi Rusia, de la Riad, s-a cerut, de către delegaţia rusă, retragerea SUA din Europa de Est, inclusiv din România. Oficialul român a precizat că partea americană a „refuzat, în acest moment, dar nu avem garanţii”, informează Mediafax.
Ulterior, Diaconescu, prostul satului care ne-a facut de rasul „universului cosmic” cu aberatiile lui, a revenit și a afirmat, la două posturi de televiziune, că s-a referit de fapt la negocierile din 2022, când „Rusia a cerut revenirea României în sfera sa de influență”.
Nota: Prostovanu’ nu mai stie pe unde „sa scoata camasa”. „Gura bate fundu’, si ar trebui ca dobitocul asta sa fie concediat de urgenta. Serviciile ar fi de acord ? In mod cert, avand in vedere gradul de prostie care il caracterizeaza si care „depaseste prevederile legii”, Cristian Diaconescu este ofiter acoperit.
Ce spune un politician de marca, fost consilier al lui Donald Trump, in total dezacord cu tradatorii de la Bucuresti.
Politologul Greg Scărlătoiu, consilier în primul mandat al administrației Donald Trump pe probleme legate de Coreea de Nord, a declarat, într-un interviu pentru Adevărul, că NU se pune problema ca Trump să își lase aliații în brațele Rusiei, de aceea nici România și nicio altă țară din Europa nu trebuie să-și facă griji în această privință. Scărlătoiu este convins că Trump nu va abandona estul Europei și nu va face concesii importante lui Putin.
Autoritățile române ar fi trebuit să fie atente, să fie pregătite pentru administrația Trump.
„Pilonii progresului din România, în momentul de față, sunt doi.
Keith Kellogg, emisarul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, desfiinteaza prostiile si enormitatile debitate de sinecuristul politic Cristian Diaconescu, personaj politic care mistifica adevarul si incearca sa schimbe orientarea proamericana a romanilor, in favoarea globalistilor de la Bruxelles.
Ministrul român de Externe a completat că, în discuțiile la care a participat și Keith Kellogg, emisarul special al SUA pentru Ucraina, oficialii americani i-au transmis că importanţa Flancului Estic al NATO „rămâne intactă şi chiar va creşte”, informează News.ro, conform unei transcrieri din interviul acordat de Emil Hurezeanu la Prima TV, dacă scutul de la Deveselu poate fi monedă de negociere între SUA şi Rusia.
Partea a III a.
Dmitri Peskov pune punct declarațiilor alarmiste ale lui Cristian Diaconescu: ‘Rusia nu a cerut retragerea trupelor NATO din Europa de Est, la Riad’
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut, pe 21 februarie, că Rusia nu a cerut SUA să retragă trupele de pe flancul estic al NATO în timpul discuțiilor din Arabia Saudită.
„Nu, acest lucru nu este adevărat. Nu corespunde realității”, a spus Peskov, întrebat de jurnaliști, transmite agenția rusă de stat TASS.
„Poziția noastră este că avansarea infrastructurii militare a NATO în câteva valuri – în curând aproape al zecelea val – în direcția frontierelor noastre ne îngrijorează. Această poziție a noastră este bine-cunoscută tuturor, ea nu este un secret pentru nimeni”, a afirmat Peskov, potrivit Rador Radio România.
După ce a negat afirmatiile lui Cristian Diaconescu, preluate de Financial Times, Peskov a reafirmat că Putin este deschis să negocieze o soluționare a conflictului.
„Avem obiectivele noastre, legate de securitatea noastră națională, de interesele noastre naționale și suntem gata să atingem aceste obiective prin intermediul negocierilor de pace”, a mai spus el.
Cristian Diaconescu a fost criticat pentru declarațiile sale din postura de consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președinției interimare Bolojan.
„Cerința explicită a Federației Ruse a fost retragerea garanțiilor de securitate, conform tratatului din 1997”, a spus Diaconescu, subliniind că această solicitare a fost una constantă de la începutul conflictului din Ucraina și continuă să fie un subiect de discuție în negocierile internaționale.
