ÎNALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE favorizează infractorii !
ÎNALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE favorizează infractorii și complică procedurile legale de reținere, arestare și condamnare a drogaților.
Mai multe drepturi pentru infractori și mai puține, atât pentru victime, cât și pentru oamenii legii!
ÎNALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE: Condusul sub influența drogurilor necesită dovezi clare: Probe biologice, cât și afectarea capacității de a conduce.
Notă: Considerăm că ar fi util pentru instanțe și obținerea următoarelor date referitoare la drogați, în lipsa cărora aceștia să fie absolviți de pedepsele care li se cuvin și, mai mult, să li se ceară scuze, în piața publică, de către organele de aplicare a legii:
- stabilirea cu certitudine a cantității de droguri injectate, inspirate sau fumate de către făptuitor în ultimii 5 ani;
- puritatea reală a drogurilor;
- zona de proveniență a substanțelor halucinogene – Columbia, Mexic, India, China, Iran, Afganistan etc.;
- laboratoarele clandestine în care au fost prelucrate și cei implicați, precum și multe, multe alte trăznăi pe care magistrații le visează noaptea și le aplică ziua.
ÎNALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE a decis că, în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, este necesar să se constatate atât prezenţa în probele biologice, cât şi dacă aceasta afectează capacitatea de a conduce.
Notă: Ar fi constituțional, normal și firesc ca și în cazul bețivilor infractori să se stabilească cu certitudine următoarele:
- cantitatea de alcool consumată de către „victima” polițiștilor în ultimii 5 ani;
- dacă băutura era originală sau contrafăcută și, în acest ultim caz, cine a falsificat-o, unde și în ce condiții sanitare;
- în ce fabrică a fost îmbuteliat alcoolul și cine a pus eticheta;
- vechimea reală a băuturii și nu cea inscripționată pe ambalaj etc.
ÎNALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE a decis să admită sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov – Secţia penală în dosarul nr. 2769/338/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori în dosarul nr. 2889/219/2022, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni.
Prima chestiune este următoarea:
”În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”.
A doua chestiune pentru care au fost sesizaţi judecătorii de la Înalta Curte referă la următoarea situaţie:
”Dacă dispoziţia “aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive”, din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?”
ÎNALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE a decis că ”în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”.
Decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Concluzii:
Pentru a fi „cinstiți” cu toți infractorii din România și, în consecință, mai puțin corecți cu victimele, propunem ca acuzatorul să mai stabilească următoarele aspecte referitoare la cele două laturi, subiectivă și obiectivă, ale infracțiunii:
- culpabilizarea obligatorie a victimei. De ce s-a aflat sau nu s-a aflat la locul și momentul nepotrivit? Nu cumva a premeditat să-i fie vătămate drepturile?
- rațiunile de ordin filosofic care au determinat criminalul să comită fapta;
- cauzele de natură ezoterică ce au condus la înfăptuirea unei ilegalități;
- culpabilizarea societății, în general, și a familiei, în special, incapabile să descifreze intențiile și codul genetic ale făptuitorului, în scopul determinării acestuia de a renunța la furat și de a se apuca de muncă, în special în cazul politicienilor.
Și multe, multe asemenea absurdități pentru un scop „nobil”: Protejarea golanilor și învinuirea oamenilor cinstiți pentru încăpățânarea de a rămâne în România și de a mai spera într-o societate în care îi sunt apărate drepturile fundamentale, potrivit Constituției României.
