Nicușor Dan, protejat de o rețea transpartinică! Cine l-a promovat și cine l-a protejat?
Oricât ar încerca să se prezinte ca un outsider, Nicușor Dan este, în fapt, un produs perfect al sistemului politic românesc post-decembrist. Nu al unui partid anume, ci al unei rețele transpartinice, de tip para-instituțional, care acționează din umbră, dincolo de doctrine, pentru a-și menține influența.
Ascensiunea lui Nicușor Dan nu este una spontană, organică, ci construită pas cu pas de aceeași oligarhie postcomunistă care are tot interesul să controleze atât guvernarea, cât și pseudo-alternativa.
De la „Salvați Bucureștiul” la Primărie. Traseul unui candidat „aranjat”!
În 2006, Nicușor Dan înființează Asociația „Salvați Bucureștiul”, aparent o Organizație NonGuvenamentală dedicată salvării patrimoniului urban. În realitate, asociația s-a comportat ca un vehicul de imagine, cu o expunere mediatică inexplicabil de mare pentru o Organizație NonGuvenamentală insignifiantă, fără resurse, dar cu acces direct în redacții și tribunale.
Multe dintre procesele intentate acestei Organizații NonGuvenamentale erau pierdute sau blocate procedural, cu largul concurs al ministerelor Public și de Justiție, însă mediatizarea era maximă. De ce? Pentru că se construia o imagine.
Această construcție de brand personal a fost, fără îndoială, coordonată de:
- redacții prietenoase, respectiv HotNews, Gândul, Adevărul, G4Media, care îi ofereau spațiu nelimitat;
- anumite firme de Public Relations îi netezeau drumul în spațiul public;
- campaniile electorale din 2012 și 2016 erau promovate cu resurse media semnificative, deși fără un partid în spate.
Un independent autentic nu ar fi avut acces la asemenea resurse. În schimb, Nicușor Dan le avea. Cine i le-a oferit?
Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România au constituit rotația susținerii politice!
Ascensiunea lui Nicușor Dan este imposibilă fără sprijin politic. În 2012, candidează ca independent la Primăria Capitalei și obține peste 8%, un scor surprinzător.
Dar mult mai important este faptul că a fost lăsat să candideze și să crească. Atunci, Partidul Social Democrat era la putere, iar Partidul Național Liberal era aliat. Orice alt candidat independent era anihilat mediatic sau administrativ. Nicușor Dan a fost, în schimb, protejat.
În 2016, Nicușor Dan fondează Uniunea Salvați România și intră în Parlament. A fost o construcție de tip „tehnocrat” sub tutela lui Dacian Cioloș și a rețelei din jurul fostului Partid Democrat Liberal și al serviciilor.
Campania sa a fost finanțată și susținută logistic din interiorul unui sistem care voia o „alternativă controlată”. Inițial, Uniunea Salvați România nu a fost un partid, ci un proiect de imagine menit să atragă segmentul tânăr, urban și neînregimentat, tocmai pentru a-l readuce sub control.
În 2020, Partidul Național Liberal îl susține pe Nicușor Dan la Primărie. Aici, masca dispare: partidul-stat care îl combătea în 2012 acum îl propulsează. De ce? Pentru că nu era periculos pentru sistem. Pentru că, de fapt, era omul lor.
Rețeaua serviciilor – rolul nevăzut al structurilor de informații!
Nicușor Dan este, după toate indiciile, un om crescut sub protecția unui anumit segment din aparatul de informații al României. Nu este exclus să fi fost, încă din anii ‘90, selectat ca „element valoros”, un tip de profil pe care fosta Direcție de Informații Externe și apoi Serviciul de Informații Externe sau Serviciul Român de Informații l-au cultivat cu grijă.
Matematician, cu acces în străinătate, fără trecut politic, dar cu disponibilitate de colaborare, adică un candidat ideal pentru rețelele informative post-securiste.
Legăturile discrete cu personaje ca Vlad Voiculescu, Clotilde Armand sau Dacian Cioloș, toți cu biografii opace, cu trasee școlare internaționale și cariere fulgerătoare, indică o rețea de tip tehnocrat-securist, folosită ca alternativă la partidele compromise. Iar Nicușor Dan este piesa centrală în acest mozaic de figuri curate la exterior, dar profund conectate la interesele din umbră.
Finanțatorii ascunși!
Una dintre cele mai mari necunoscute rămâne sursele de finanțare ale campaniilor lui Nicușor Dan. Niciodată nu au fost clarificate total. Donațiile declarate sunt modeste și insuficiente pentru a acoperi costurile reale ale campaniilor din 2012, 2016 și mai ales 2020 și 2025. În schimb, au existat sprijin logistic, firme de consultanță, publicitate outdoor și contracte de presă care ar fi costat milioane de euro.
Este aproape sigur că o parte a finanțării a fost făcută indirect, prin firme intermediare, Organizații NonGuvernamentale satelit și contracte mascate. Metoda este clasică pentru rețelele politico-financiare care operează în România: creezi o entitate „civică”, o hrănești cu bani din surse opace, iar aceasta îți lansează candidatul „independent”.
Strategia „neînregimentării” – o minciună de sistem!
Prin toată cariera sa politică, Nicușor Dan a pretins că nu este „omul niciunui partid”. A demisionat din Uniunea Salvați România, a candidat ca independent și, la ordin, a refuzat să se înscrie în Partidul Național Liberal.
Dar, în realitate, acest „independentism” este o strategie deliberată, tocmai pentru a masca rețelele care l-au propulsat. Un om fără partid, dar cu susținere din toate direcțiile reprezintă o contradicție logică.
Adevărul este că Nicușor Dan a fost instrumentalizat de toate taberele, tocmai pentru că nu amenința cu nimic ordinea existentă. Nu a atacat niciodată frontal corupția marilor rețele.
Nu a investigat tunurile imobiliare din spatele Primăriei. Nu a reclamat abuzurile serviciilor. Dimpotrivă, le-a oferit legitimitate, pretinzând că luptă cu ele.
Surse utilizate.
Va urma. Nicușor Dan, un discipol eminent al Securității!
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un comentariu
Pingback: Niculăiță tată, oricât ai fugi de el, trecutul securist te ajunge din urmă! - Vocea Noastră