Șocanta Românie. Becali infractorul, Becali legiuitorul!

Șocanta Românie. Becali infractorul, Becali legiuitorul!

Gigi Becali a revenit, după 12 ani, în Parlamentul României și va avea un rol foarte important în Comisia Juridică și cea care cercetează fapte în urma cărora și el a fost condamnat la închisoare în trecut.

E incredibil cum se schimbă lucrurile și o persoană care în trecut era condamnată pentru anumite fapte grave, ajunge să verifice fix legile din cauza cărora a ajuns să facă ani grei de închisoare.

Gigi Becali face parte, din nou, din Comisia Juridică. A fost printre cei care l-au audiat??!!! pe noul ministru al Justiției, Radu Marinescu, însă rolul său nu se reduce doar la asta, având atribuții și în alte două comisii cheie din Parlament: Comisia pentru cercetarea abuzurilor, a corupției și pentru petiții și Comisia pentru constituționalitate.

Gigi Becali, una dintre cele mai controversate figuri publice din România postdecembristă, este un personaj care nu poate fi definit printr-o singură dimensiune, anvergura infracțională a acestuia cuprinzând politicianul, omul de afaceri, patronul de club, dar și multiplele scandaluri ce implică lumea interlopă, afaceri dubioase și conexiuni suspecte cu instituții ale statului. Imaginea lui Becali se plasează într-o zonă gri a societății românești, unde banii, influența și corupția se întrepătrund.

Relațiile cu lumea interlopă:

Gigi Becali a avut multiple interacțiuni cu membri ai lumii interlope, unele dintre acestea fiind publice și documentate. Nume sonore precum Ion și Vasile Balint (Nuțu și Sile Cămătaru) au apărut în mai multe episoade controversate legate de patronul F.C.S.B.

Conform declarațiilor lui Becali ​la GSP.ro, în perioada în care obișnuia să frecventeze cazinourile, solicita împrumuturi de sume cuprinse între 100.000 și 200.000 de euro de la Nuțu Cămătaru, pe care le returna în scurt timp. Pentru sumele mai mari, Becali oferea drept garanție jucători de fotbal, printre care Marian Aliuță și Mirel Rădoi.

„Când mai eram pe la cazinou, îi ceream 100-200.000 de euro”, declara Becali pentru GSP.ro.

De asemenea, Revista 22 titrează, printre alte publicații, că frații Nuțu și Sile Cămătaru au fost implicați în afaceri cu Becali în perioada 2000-2002, în care jucători precum Marian Aliuță și Mirel Rădoi erau „dați” sub formă de garanție pentru împrumuturile acordate de Cămătaru.

Florentin Dumitru, fost fotbalist, a declarat că el, Marian Aliuță și Mirel Rădoi erau „dați” la Steaua de către Nuțu Cămătaru, iar Gigi Becali îi „lua” de la acesta, potrivit ​Stirile Kanal D.

„La un moment dat, eu, Aliuță și Mirel Rădoi eram cumva dați. În alb. Eram vânduți”.

Totodată, în 2002, Becali a fost aproape martorul unui asasinat la ferma lui Nuțu Cămătaru. Doi moldoveni au fost prinși încercând să pună o bombă sub mașina lui Nuțu, iar aceștia au declarat că au fost trimiși de „Scali”, un nume asociat cu Becali, conform ​GSP.ro.

În plus, un martor din dosarul clanului Cămătaru a afirmat că relațiile dintre Gigi Becali și Nuțu Cămătaru erau de natură afaceri, deși Becali era mai discret și mai puțin vizibil în preajma acestuia, potrivit ​Realitatea.NET.

Într-un alt incident, conform Prosport, Ion Migdal, zis „Migdale” l-a acuzat pe Becali că nu și-ar fi plătit o datorie de 100.000 de euro, sumă împrumutată pentru jocuri de noroc la cazinou. ​ Migdale este fratele celebrului Fane Spoitoru, un alt nume de referință în galeria interlopilor.

Această practică arată nu doar o apropiere personală, ci și o încredere reciprocă bazată pe interese comune, dar și o amestecare periculoasă între lumea sportului și cea a criminalității organizate. Practic, Becali jongla cu valori de zeci și sute de mii de euro într-o rețea informală, unde relațiile interpersonale contau mai mult decât legea.

Rude infractoare și afaceri de familie dubioase.

Pe lângă relațiile personale ale lui Gigi Becali, ​Gândul notează că și membrii familiei sale au fost implicați în activități ilegale. Un exemplu este cazul în care Becali și nepotul său, Vasile Geambazi, au fost urmăriți penal pentru spălare de bani. Conform procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, aceștia ar fi beneficiat de un teren supraevaluat și ar fi disimulat sumele obținute prin operațiuni bancare complexe, în perioada 2014-2019.

Cazul viza o sumă de peste 50 de milioane de lei obținută din despăgubiri acordate de stat pentru un teren supraevaluat, în mod suspect, de către funcționari publici. Operațiunile ulterioare de transfer al acestor fonduri prin firme offshore și achiziții imobiliare ridică serioase semne de întrebare asupra legalității întregului demers.

Corupția în instituțiile statului.

Cazurile penale și anchetele în care Becali a fost implicat dezvăluie o rețea mult mai profundă, una în care instituții ale statului acționează nu ca apărători ai legii, ci ca parteneri în rețele de influență. Un exemplu în acest sens, este implicarea procuroarei Claudia Roșu, soția procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Doru Tulus, în dosarul Băneasa Investments, potrivit Lumea JustitieiFlux24.ro. În acest context, Becali a declarat că aceasta l-ar fi instigat să dea declarații împotriva lui Puiu Popoviciu, sugerându-i-se, pe de o parte, că Popoviciu ar fi stat în spatele arestării sale anterioare, iar pe de altă parte, că, în schimb, i se vor acorda anumite favoruri juridice.

Mai grav este faptul că judecătorul Corneliu Bogdan Tudoran, care a fost implicat în condamnarea lui Popoviciu, ar fi avut legături ascunse cu Becali, facilitându-i acestuia anumite decizii favorabile în procese ce țineau de clubul Steaua București și alte dispute legale. Aceste dezvăluiri, confirmate inclusiv într-o instanță britanică, pun sub semnul întrebării integritatea unor părți din sistemul judiciar românesc.

Concluzii.

Cazul Becali nu este unul izolat, ci reprezintă o radiografie a modului în care funcționează rețelele de influență în România. El este exemplul viu al modului în care o persoană să navigheze simultan prin lumea sportului, politică, interlopi și justiție, beneficiind de protecție, conexiuni și corupție instituționalizată.

Într-un stat de drept funcțional, asemenea personaje ar fi rapid marginalizate sau anchetate până la capăt. În România, însă, ele sunt tolerate, mediatizate și uneori chiar idolatrizate.

De asemenea, analiza relațiilor lui Gigi Becali cu lumea interlopă, implicarea rudelor în activități ilegale și posibile acte de corupție în instituțiile statului subliniază complexitatea și controversele asociate imaginii sale publice. Aceste aspecte reflectă interconexiunile dintre mediul de afaceri, lumea interlopă și instituțiile statului în România.