Interesele lui Bolojan.
Noua echipă a PNL nu și-l mai dorește pe Klaus Iohannis???? la Cotroceni, pe de o parte, pentru că relațiile dintre Ilie Bolojan și președinte nu au fost dintre cele mai bune; nici cei din jurul liderului PNL nu îl iubesc prea mult.
Iohannis este nesimtit, pardon, resimțit de noua conducere ca o slăbiciune și pentru PNL, și pentru Coaliție. Ar vrea să scape de el și mâine dacă ar putea, dar, din pacate nu-si doresc acest lucru sau ordinele externe sunt categorice in aceasta privinta.
Doar că Bolojan a ajuns președinte interimar al PNL într-un moment de criză extremă a partidului: scorul slab obținut la parlamentare și eșecul candidatului Nicolae Ciucă (cel mai prost si anost dintre pamanteni) în alegerile prezidențiale.
Chiar dacă poziția lui Bolojan pare stabilă în fruntea partidului, asta nu înseamnă că fosta echipă, cea forțată să facă un pas în spate, este mulțumită și nu ar vrea din nou puterea, potrivit unor surse din partid.
Fosta echipă de conducere, apropiată de Palatul Cotroceni, continuă să susțină rămânerea lui Klaus Iohannis în funcție, până după alegerile programate în mai. Noi spunem ca pana dupa sarbatorile de iarna. Din ce an ?
În aceste condiții, Ilie Bolojan nu vrea să provoace noi disensiuni în partid, potrivit surselor Europa Liberă, pe de o parte.
Pe de alta, dacă ar pleca la Cotroceni ca președinte interimar, nu ar mai putea să-și consolideze poziția în PNL.
În plus, în pofida declarațiilor și susținerii oficiale, nu toată lumea din partid este încântată de candidatura lui Crin Antonescu. Antonescu va fi candidatul comun al coaliției PSD-PNL, dar cum lebedele negre nu au lipsit în aceste alegeri, în ipoteza în care această candidatură pică, cine stie cand, pentru Bolojan este de preferat să fie în fruntea partidului și nu interimar la Cotroceni.
Interesul lui Marcel Ciolacu
După ce Marcel Ciolacu a primit sceptrul fals de premier din mâna falsului președintel, deși PSD a obținut un scor mediocru la parlamentare, liderul social-democrat are toate motivele să fie recunoscător, char servil, chiar si pupincurist.
Chiar și majoritatea parlamentară fără USR, pentru care Ciolacu a insistat, deși este una extrem de fragilă, a avut girul fostului președinte.
Profesorul și analistul Andrei Țăranu spune pentru Europa Liberă că acela care îl ține la Cotroceni pe Iohannis este Marcel Ciolacu si…… viceversa, spunem noi. O mana spala pe cealalta si ambele corpul hidos si in putrefactie al regimului autocrat impus de Iohannis si acolitii sai.
„Ciolacu are în acest moment doar legitimitatea dată de Iohannis.
Îi va fi foarte greu lui Ciolacu să se mențină până la alegeri dacă nu va mai avea susținerea Cotrocenilor, pentru că urmează o perioadă foarte grea și sunt mulți din PSD care i-ar vrea capul”.
În PSD există mari nemulțumiri față de Marcel Ciolacu – pentru prima oară în istoria post-decembristă partidul nu are candidat propriu la prezidențiale și depinde de o majoritate care stă în doar șase voturi.
Nota: O analiza atenta a actiunilor pre si post electorale (2024-2025) derulate de Covrigaru’ si Carnataru’ de Buzau, denota intentia fatisa a acestuia de destructurare a unei formatiuni politice care, candva, a fost in preferintele electoratului. Prostie, culpa sau intentie ?
În plus, urmează o perioadă financiară foarte grea până la alegeri, în care guvernul este obligat să ia decizii pentru reducerea deficitului bugetar.
„Primul ministru este practic arestat de Coaliție și Ciolacu nu prea reușește să joace în favoarea PSD, care, în acest moment, doar asistă la alegerile prezidențiale”, spune pentru Europa Liberă profesorul Andrei Țăranu.
Dar Marcel Ciolacu mai are interesul ca președintele Iohannis să rămână în continuare în fotoliul de la Cotroceni și pentru că, în caz contrar, puterea lui Ilie Bolojan în interiorul Coaliției va crește considerabil, ceea ce va submina propria sa poziție.
Suveraniștii sunt in topul preferintelor.
De la anularea alegerilor, enervarea publică, si pe buna dreptate, s-a amplificat.
În primul rând, instituțiile statului și decidenții politici nu au adus nici un element în plus față de cele din documentele CSAT, adica nimic, nici o dovadă care să justifice decizia anulării alegerilor.
Temperatura generată de pasivitatea instituțiilor a crescut și mai mult după avizul Comisiei de la Veneția, care pune degetul pe punctele nevralgice:
Deciziile Curții Constituționale nu trebuie să se bazeze pe informații clasificate, care pot fi folosite ca informații contextuale, ci ar trebui „să indice cu precizie încălcările şi dovezile”.
- Împotriva deciziilor CCR nu există cale de atac, în care părțile, în cazul de față Elena Lasconi și Călin Georgescu, să-și prezinte „punctele de vedere și dovezile”. Practic, celor doi li s-a refuzat dreptul de apărare.
- Un candidat care a manipulat alegerile, așa cum a fost acuzat Călin Georgescu, „poate fi exclus de la noul scrutin doar dacă este condamnat penal”. Altfel spus, dacă CCR nu-și schimbă propria practică din cazul Diana Șoșoacă, ar trebui să aștepte o eventulă condamnare penală a lui Călin Georgescu pentru a-i interzice să candideze. Este însă puțin probabil ca în următoarele trei luni să se întâmple asta.
Electoratul suveranist a văzut în avizul Comisiei de la Veneția răspunsul la toate acuzele că anularea alegerilor a fost un dictat politic, pentru că rezultatul nu a convenit partidelor de la putere.
Potrivit sondajelor de opinie, suveranistul Călin Georgescu este pe primul loc, cu un scor de circa 38%, cu peste 15 procente mai mare decât cel obținut în alegerile anulate.
