14 martie 2025. Ursula von der Leyen distruge, încet dar sigur, economia Europei !

14 martie 2025. Ursula von der Leyen distruge, încet dar sigur, economia Europei !

În timp ce Statele Unite și China își consolidează economia, Uniunea Europeană rămâne blocată în reguli absurde. În 2008, economia europeană era mai mare decât cea americană. Azi? Statele Unite au crescut cu 80%, iar Uniunea Europeană cu doar 15%.

De ce? Politici falimentare, energie scumpă și un Green Deal împins la extrem. În loc de dezvoltare, Bruxelles livrează reglementări ridicole, precum dopurile lipite de sticle.

Timp de aproape 30 de ani, Uniunea Europeană a publicat planuri cu privire la modul de a deveni un actor important pe scena mondială. Majoritatea s-au năruit.

Totul a început cu Strategia de la Lisabona din 2000, care urmărea să transforme Uniunea Europeană în „cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume” în termen de 10 ani. Eșec lamentabil.

Strategia de la Lisabona a fost înlocuită cu Strategia Europa 2020. Promitea să creeze „o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”. Din păcate, după mai mulți ani de obiective nerealizate, o altă strategie va fi fost introdusă în acel an: Green Deal. Adevărata pacoste.

Ecologismul a fost și este o cauză majoră pentru reglementarea excesivă și stagnarea economică, o situație pe care tot mai puțini lideri naționali sunt dispuși să o tolereze.

Germania, Franţa, Polonia: 2024 a fost doar începutul unui val de distrugeri de locuri de muncă şi restructurări de personal care se va extinde în 2025.

Franța.

Aceeaşi situaţie se repetă şi în Franţa, care şi ea se confruntă cu o criză guvernamentală. Toamna trecută, acolo au anunţat disponibi­li­zări masive Auchan, retailer, şi Michelin, pro­du­cător din industria auto.

Tot atunci, ministrul industriei a avertizat că închiderea de fabrici ameninţă mii de locuri de muncă, trezind te­meri că şomajul va reîncepe să crească după ani de îmbunătăţire. Ministrul a subliniat că riscurile sunt cele mai mari în industriile chimică, auto şi metalurgie.

Dar Airbus şi Thales fac restructurări de per­sonal în sectorul spaţial, unde sunt amenin­ţate 1.500 de locuri de muncă. Cele mai recente date statistice, ale guvernului francez, arată că 2024 a adus cea mai rapidă creştere a şomajului din ultimii zece ani, dacă este exclusă perioada crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Iar previziunile economice arată că situaţia din Franța nu se va îmbunătăţi prea curând.

Numărul persoa­nelor disponibile, dar fără loc de muncă a urcat cu 3,7% în 2024, şi mai accelerat, cu 4%, în ulti­mul trimestru al anului trecut.

Stéphane Colliac, economist la banca BNP Paribas, a tras un semnal de alarmă în Le Monde spunând că în 2025 vor fi desființate 100.000 de locuri de muncă net şi că rata şomajului va creşte la 8,5% până la sfârşitul anului. Indicatorul reuşise să coboare la 7,5% la începutul anului trecut.

Însă, institutul de statistică al Franţei pare mai opti­mist, apreciind că rata şomajului va a­van­sa doar moderat, până la 7,6% la mijlocul acestui an.

Dar, după cum scrie Les Echos, in­certitudinile predomină, iar dificultăţile „sunt cât munţii Himalaya“. În sectorul construcţii­lor, Federaţia constructorilor de blocuri de lo­cu­inţe estimează că anul acesta falimentele din industrie vor pu­ne în pericol 100.000 de anga­jaţi. În 2024, în sector au falimentat 14.740 de firme, amenin­ţând 45.000 de angajaţi. Astfel, se poate vorbi de o criză şi în construcţii.

În Franţa, federaţia constructorilor de blocuri de locuinţe estimează că anul acesta falimentele din sector vor pune în pericol 100.000 de angajaţi.

Jordan Bardella de la partidul  Rassemblement Național din Franța, intenționează să suspende Green Deal-ul european în același mod în care Donald Trump a oprit programe similare în Statele Unite.

Polonia.

 Creşterea şomajului, pe lângă restructurările din fabrici şi de la companii, reflectă şi încetinirea angajărilor din sectorul public. În Polonia, Poşta de stat a încheiat luna ianuarie cu o anunţ şoc: 15% dintre angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă. Iar acesta este doar începutul unui program de restructurări. Sunt de preferat plecările voluntare şi circa 8.500 de salariaţi vor primi oferte în acest sens. Cei care refuză, vor fi concediaţi.

Cracovia este unul din principalele centre economice ale Poloniei, cea mai mare economie est-europeană.

În Cracovia, disponibilizările colective anunţate în 2024 au fost de trei ori mai multe decât în anul anterior, lovind, în principal, salariaţii corporaţiilor internaţionale şi firmele din I.T., contabilitate şi construcţii, potrivit presei locale.

Rata şomajului a rămas totuşi stabilă, la cotă joasă, de 2%, efect al penuriei de forţă de muncă cu care oraşul şi toată Polonia s-au confruntat în ultimii ani. Acest lucru explică şi de ce şomajul urcă doar cu paşi mici şi în alte ţări. Pentru viitor veştile nu sunt bune, specialiştii spunând că anul acesta s-ar putea repeta situaţia din 2024.

Crește numărul șomerilor în Polonia.

Anul trecut, disponibilizări colective au anunţat, printre alţii, PepsiCo şi Energy Kraków. Restructurările devin un fenomen din ce în ce mai răspândit în întreaga ţară.

În Silezia, una dintre perlele industriei locale, Rafako, producător de echipamente pentru industria energetică, a demarat şi ea disponibilizări colective, care vizează aproape 700 de angajaţi. Fabrica, listată pe Bursa de la Varşovia, şi-a cerut falimentul în septembrie anul trecut.

Mai la est, producătorul de mobilă Black Red White şi-a extins zilele trecute planul de restructurare a personalului pentru a acoperi 420 de persoane în loc de 350. Exemple ca acestea se pot găsi peste tot prin ţară. Ultimele date arată că rata şomajuui a urcat uşor, de la 5% la 5,1% în decembrie.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că „dacă vom da faliment, nimănui nu-i va mai păsa de mediu”.

El a cerut, de asemenea, o „revizuire foarte critică a tuturor reglementărilor, inclusiv a celor care decurg din Green Deal”. 

Institutul Economic Polonez (P.I.E.) spune că acesta este rezultatul reducerii cererii pentru forţă de muncă sezonieră, în special în sectoare precum construcţiile, turismul şi agricultura. Institutul Economic Polonez a remarcat şi că cererea pentru angajaţi noi este mică. Un studiu recent al ManpowerGroup a găsit că aproape 20% din companiile din Polonia se aşteaptă să-şi restructureze personalul.

Pe de altă parte, 35% dintre companii au răspuns că intenţionează să efectueze recrutări în următoarele luni. Dar un alt studiu, al Grant Thornton, arată că doar 16% din companiile medii şi mari îşi vor mări personalul în 2025, o pondere de două ori mai mică decât anul trecut. În acelaşi timp, procentul angajatorilor care vor face disponibilizări a urcat de la 13% la 20%.

Germania.

Econo­mia ger­mană a împlinit doi ani de recesiune şi proiecţiile pentru 2025 au fost sem­nificativ reduse. Pentru anul acesta este aşteptată o creştere marginală, de numai 0,3%. Cum ţara se confruntă cu o criză guver­na­mentală şi bugetară, încrederea com­paniilor scade. În aceste condiţii, angaja­to­rii din indus­trie sunt pesimişti în ceea ce pri­veşte viitorul locurilor de muncă.

Rata şomajului din Germania, cea mai mare economie a Europei, a crescut de la 6,1% în decem­brie la 6,2% în ianuarie. Este un pas mic în cifre, dar care se ală­tură mai multora, la fel de mici, făcuţi toţi în ace­eaşi direcţie greșită de la începutul primăverii anului 2022. Iar acest lucru arată că economia germa­nă are dificultăţi în a-şi mai îndeplini rolul de a crea locuri de muncă şi oferi prosperitate.

Nevoia de a reduce costurile, impuse de Bruxelles, şi de a se adapta schimbărilor de pe pieţe împinge companiile ger­mane să închidă fabrici în Germania şi să efectueze disponibilizări. Ritmul restructură­rilor s-a accelerat anul trecut şi este de aşteptat să con­tinue pe această traiectorie şi în 2025.

Disponibilizările şi eliminările de locuri de muncă din planurile companiilor germane vi­zea­ză mai ales sectorul auto.

Uria­şul Volkswagen a iritat o naţiune întreagă anun­ţând, anul trecut, primele închideri de uzine germane din istorie doar pentru a ajunge după lungi negocieri cu sindicatele la concluzia că poate evita acest lucru.

Însă tot va restruc­tura personalul, elimi­nând „într-un mod res­­ponsabil social“, conform agendei globaliste, câ­teva zeci de mii de lo­curi de muncă.

Conti­nental nu are legenda VW şi de a­ceea nu se sfieş­te să închidă patru fabrici ger­mane ale di­viziei ContiTech, care produce com­ponente pentru industria auto, cum ar fi kituri de transmisie, dar şi pentru echipamentele şi utilejele altor industrii. Închiderea fabricilor, anunţată săptămâna trecută, vine cu restruc­turări de personal.

Însă şi în alte lo­curi afacerile simt nevoia să-şi diminueze chel­tu­ielile, inclusiv cu personalul.

Un exemplu este Deutsche Bank, şi ea un colos, ban­­ca va efectua tăieri, inclusiv la ni­ve­lul managementului.

Concluzii.

Green Deal-ul falimentar al Uniunii Europene Globaliste, frecție cu Ursula la piciorul de lemn. Producția de energie pe cărbune a explodat în Statele Unite și în Asia.

În timp ce, forțate de Green Deal, statele Uniunii Europene și-au redus utilizarea combustibililor fosili, unele mai mult decât altele, evident, producția globală de energie pe cărbune a explodat.

Maximul istoric din 2023 a fost depășit de maximul istoric din 2024, avertizează Agenția Internațională de Energie (IEA). Mai mult, previziunile pentru 2027 arată că cererea de cărbune se va menține cel puțin la maximul istoric din acest an.

Sacrificarea statelor europene în numele Green Deal și al reducerii emisiilor de CO2 nu va avea niciun efect pozitiv, cel puțin asupra narativului cu încălzirea globală, o falsă problemă abordată numai în cercurile globaliste de la Bruxelles și în cadrul Partidului Democrat din Statele Unite. Și asta pentru că, în timp ce micul teritoriu al Uniunii Europene se decarbonizează intens, cu prețul intrării pe drumul fără întoarcere al falimentului, restul lumii își crește major emisiile, aruncând în derizoriu Acordul de la Paris.