18 mai 2025. Maia Sandu și implicarea acesteia în fraudarea alegerilor din România! Moldovenii săraci, bețivani și ignoranți au distrus speranțele românilor!
Moldova votează pentru București: rețelele transfrontaliere de crimă organizată în conexiune cu influența politică de la Chișinău!
Alegerile prezidențiale din 18 mai 2025 nu au fost doar despre România. Au fost despre un efort regional, coordonat politic și logistic, prin care zeci de mii de cetățeni moldoveni, posesori de pașapoarte românești, au fost mobilizați în mod organizat să voteze în favoarea lui Nicușor Dan.
Filmările, mărturiile și statisticile arată o mobilizare fără precedent. Nu vorbim despre diaspora clasică sau despre români cu dublă cetățenie stabiliți în România, ci despre un electorat paralel, transportat, instruit și direcționat.
Transportul organizat: autocare din Chișinău, Bălți și Cahul!
În dimineața zilei de 18 mai, începând cu ora 5:00, la vama Albița și la punctul de trecere Leușeni, sute de autocare și microbuze au intrat în România, conform martorilor și filmărilor postate pe canalul Telegram „România Votează Legal”.
Numerele de înmatriculare ale vehiculelor, aparținând unor firme precum Valcar Tour, Prutul Trans și MoldBus, apar repetat în videoclipuri.
Mărturiile cetățenilor din Huși, Bârlad, Iași și Galați indică un model repetitiv:
- Oprire la o secție de votare de la periferia orașului;
- Grupuri de câte 10-15 persoane intră la vot;
- După ieșire, microbuzele își continuă drumul către alt oraș din apropiere.
La Secția 342 din Huși, președintele secției a refuzat, inițial, accesul unei echipe de jurnaliști de la NewsBucovina, care încerca să documenteze prezența neobișnuită. În final, aceștia au fost lăsați să filmeze de afară, surprinzând un moment în care două persoane discutau în rusă despre „în ce secție urmează să mergem după asta”.
„Brigăzile de vot”: planificare și ordine de zi!
Potrivit unor documente difuzate pe canalul AnonVote2025, preluate apoi de blogul independent Politikrupt, mai multe mesaje interne de pe grupurile de WhatsApp coordonate din Chișinău prezentau planuri detaliate de vot pentru ziua alegerilor.
Exemple:
„Punctul 1: prezentare ora 6:00 în parcare Centru. Ora 9:00, Secția 545 Vaslui. Ora 11:30, deplasare spre Tecuci. La Galați, grupul 2 va prelua traseul. Nu se discută cu presa.”
În aceeași zi, în Piatra Neamț, doi observatori din partea unei Oorganizații NonGuvernamentale de monitorizare au alertat jandarmii cu privire la „un val de votanți care vorbesc între ei rusește și ucraineană”.
Jandarmii au răspuns că „toți sunt cetățeni români” și că „nu este nicio problemă atâta timp cât nu provoacă tulburări”.
Implicarea unor Organizații NonGuvernamentale moldovenești!
Conform mai multor anchete civice publicate pe site-uri independente din România și Moldova (ex: Deschide.md, Timpul.md), Organizații NonGuvernamentale precum „Viitorul nostru european”, „Tineret pentru Schimbare” și „Agora pentru Europa” au organizat în preajma alegerilor excursii gratuite „pentru tinerii moldoveni cu cetățenie română, ca să-și exercite dreptul democratic”.
În realitate, potrivit unor persoane participante, tinerii erau instruiți pe drum să voteze „pentru Nicușor, omul Europei”, iar la întoarcere li se ofereau vouchere de 100 lei și câte un pachet promoțional cu tricouri, steaguri și pliante cu titlul „România Modernă 2025”.
Cazuri punctuale: Chișinău, Hîncești, Căușeni!
- Chișinău: Pe 16 mai, cu două zile înainte de alegeri, pe contul TikTok @nistrulunit, a apărut o filmare în care un coordonator local anunța: „Cei din sectorul Botanica vor merge în România cu autocarul 3, ora 4:45. Nu uitați să luați pașaportul românesc și cartea de identitate.”
- Hîncești: Într-un mesaj postat de un utilizator anonim, se făcea apel direct: „Toți din grupul nostru sunt așteptați la Cimișlia, autocarul pleacă la 7:00. La întoarcere mergem direct la Cricova. Votăm și ne întoarcem rapid.”
- Căușeni: O femeie care a votat în Galați a postat ulterior pe Facebook: „Am fost cu toții duși într-un autocar, aveam liste, am semnat, ni s-a spus clar: dacă nu votezi cu Nicușor, nu mai primești voucherul.”
Deși, ulterior, postarea a fost ștearsă, capturi de ecran circulă intens pe canalul Telegram VoteLeaksRO.
Cifrele suspecte!
Potrivit unui raport comparativ întocmit de inițiativa „Vot Curat 2025”, în județele de graniță au fost înregistrați, față de media ultimelor 3 cicluri electorale:
- +37% alegători pe liste suplimentare în Galați;
- +41% în Vaslui;
- +56% în Iași;
- +62% în Suceava, majoritatea în secții apropiate de puncte vamale.
În toate aceste zone, Nicușor Dan a obținut scoruri între 68% și 82%. La nivel național, diferența între el și principalul contracandidat s-a închis exact în aceste județe.
Cine a coordonat?
Acuzațiile din spațiul public indică o colaborare între:
- o parte din serviciile de informații românești (inclusiv direcții județene);
- fundații europene care promovează feudalismul și federalismul Uniunii Europene;
- asociații bolșevice din Moldova, apropiate de partidul Maiei Sandu.
Într-un articol din TheDossier.eu, un fost diplomat român afirma, sub anonimat: „Alegerile din mai au fost în bună măsură influențate de peste Prut. Mai discret decât în 2020, dar mult mai eficient.”
Moldova, bastionul fraudelor! Vot fără tablete, liste cu identități fictive!
Dacă în sudul țării suspiciunile au vizat anularea voturilor, în Moldova, mai exact în zonele rurale ale județelor Vaslui, Botoșani, Neamț și în special în Republica Moldova, unde au funcționat secții pentru diaspora, acuzațiile capătă o dimensiune cu adevărat alarmantă: vot masiv fără tablete de verificare și liste întregi cu identități fictive. A fost Moldova epicentrul unor fraude subtile, dar masive?
Pe Telegram, dar și pe TikTok și Facebook, au fost distribuite filmări în care cetățeni din zona Florești (Republica Moldova) semnalează faptul că în secțiile din Chișinău, Cahul, Hîncești sau Bălți nu existau tablete guvernamentale pentru validarea identității votanților.
Ori, fără aceste dispozitive, votul nu poate fi verificat în timp real, ceea ce permite, teoretic, votul multiplu sau introducerea unor persoane cu identitate falsă pe listele suplimentare.
Mai grav, mai mulți martori afirmă că președinții unor secții ar fi acceptat fotocopii ale buletinelor de identitate sau, și mai scandalos, documente moldovenești neverificabile, ceea ce reprezintă o încălcare directă a legislației electorale românești.
Într-un videoclip viral, un tânăr din Chișinău arată cum a fost lăsat să voteze fără ca identitatea lui să fie scanată. A fost nevoie „doar de o semnătură pe hârtie”, afirmă acesta. Comentariile curg: „La noi votul e pe încredere. Pe încrederea în fraudă”.
Unul dintre cele mai alarmante mesaje a venit pe un canal Telegram suveranist, unde un voluntar susține că în secția M19 din Chișinău, „erau aduse microbuze pline cu persoane care nu aveau domiciliu stabil în România, dar care figurau ca votanți pe liste suplimentare, pe baza unor serii inventate de Coduri Numerice Personale”.
În același timp, în comune din județele Neamț și Vaslui, alegătorii au sesizat faptul că listele electorale „au fost umflate cu persoane care nu locuiesc acolo de ani întregi”.
Într-o comună din zona Roman, o bătrână intervievată de un jurnalist local a spus: „Pe listă e trecută și fiica mea, care e în Canada de 11 ani. N-a mai pus piciorul aici din 2014”. Caz izolat? Sau simptomul unei fraude sistemice?
Se ridică întrebarea: de ce ar fi Moldova preferată pentru astfel de practici? Răspunsul poate ține de vulnerabilitatea socio-economică a regiunii, dar și de faptul că este greu de monitorizat, mai ales în satele izolate sau în secțiile din diaspora estică, unde observatorii independenți au fost absenți. În plus, Moldova e un teren fertil pentru promisiuni și presiuni politice, iar lipsa digitalizării – mai ales în secțiile din afara granițelor – oferă un teren ideal pentru manipulări.
Și totuși, BEC nu a prezentat niciun raport public privind lipsa tabletelor în anumite secții. Ministerul Afacerilor Interne nu a confirmat niciun caz de vot multiplu sau fals.
Nicio autoritate nu s-a sinchisit să explice de ce există sute de semnalări care converg către aceeași concluzie: votul a fost lăsat în afara oricărei supravegheri digitale în zeci de secții. Este vorba de neglijență? Sau de un plan bine coordonat pentru a „umfla” artificial rezultatul?
Pe acest fundal tulbure, lipsa unei reacții din partea guvernului de la Chișinău este de asemenea problematică. În ciuda presiunilor din presa de opoziție și din partea unor observatori internaționali, nici președinta Maia Sandu, nici premierul Dorin Recean nu au răspuns întrebărilor legitime legate de gestionarea procesului electoral românesc pe teritoriul Republicii Moldova.
Tăcerea lor a fost interpretată de mulți ca pe o complicitate activă în slujba globalismului atotstăpânitor existent dincolo de Prue și, în viitorul apropiat, în România.
În concluzie,
Moldova pare să fi fost transformată într-un laborator de fraudă electorală, cu metode rafinate: lipsă de digitalizare, liste umflate, documente neconforme.
Și, din nou, ca un refren care nu se mai termină, autoritățile române și-au întors privirea și au preferat să nu tulbure apele. Dar tocmai prin această tăcere se conturează imaginea unei alegeri viciate nu doar de erori umane, ci de o voință politică activă de a manipula rezultatul.
Ceea ce am asistat în mai 2025 nu a fost doar un vot transfrontalier ilegal. A fost o mobilizare cu valențe electorale manipulate, sprijinită de o rețea de crimă organizată, Organizații NonGuvernamentale, transportatori și strategii de influență, menite să-l impună pe Nicușor Dan ca un „lider regional al valorilor europene”, într-un moment în care tot mai mulți români cer suveranitate, nu subordonare.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
