18 mai 2025. Nicușor Dan, un președinte ales prin fraudă! Buletine ștampilate în favoarea lui Nicușor Dan. Anularea buletinelor pentru Călin Georgescu! Dovezile TikTok!
În era digitală, nimic nu scapă vigilenței cetățenilor, mai ales celor care nu cred în transparența procesului electoral. În cursa prezidențială din 18 mai 2025, un fenomen viral a luat amploare pe TikTok și Telegram: clipuri în care se arată buletine de vot ștampilate în mod suspect, majoritar în favoarea candidatului Nicușor Dan.
Aceste imagini au provocat un val de reacții, de la indignare până la acuzații grave, deși, oficial, autoritățile instruite nu au confirmat vreun incident.
Videoclipurile, postate inițial de către utilizatori anonimi sau cu pseudonime, surprind cadre din cabinele de vot sau de pe mesele unde se numărau buletinele.
Se observă ștampile aplicate cu o viteză nefirească, toate cu opțiunea Nicușor Dan. În mai multe dintre acestea, se poate vedea cum aceeași mână aplică ștampila repetitiv, fără nicio ezitare, în timp ce observatorii independenți lipsesc cu desăvârșire.
Un exemplu concret vine de la secția P 24 din Sector 3, București, unde un utilizator TikTok a filmat un moment în care mai mulți buletine erau stivuite pe masă, iar o persoană necunoscută ștampila voturi în lanț pentru Nicușor Dan.
Clipul a fost redistribuit rapid și pe Telegram, în canale anti-sistem, unde s-a comentat că “aici nu mai e vorba de o eroare, ci de o operațiune clară de manipulare”.
În alte videoclipuri, surprinse în secții din județele Iași, Galați, Constanța și Cluj, s-a putut vedea cum unii membri ai comisiei de votare își pasează buletinele unul altuia pentru a fi ștampilate la grămadă, întocmai ca la o „fabrică de voturi”.
Pe fond, acuzele au fost că acest mod de operare a fost acceptat tacit de președinții secțiilor, iar organele abilitate, precum Biroul Electoral Central și Ministerul Afacerilor Interne, au preferat să închidă ochii.
Pe Telegram, în canale cu mii de urmăritori, clipurile au stârnit o avalanșă de comentarii. Utilizatori cu experiență electorală au avertizat că metodele văzute în imagini sunt neconforme cu legislația și normele de corectitudine a votului.
„Asta nu e o alegere democratică, e o bătaie de joc la adresa poporului”, scria un utilizator din Botoșani.
„Au făcut din vot o banală ștampilare industrială, fără respect pentru opțiunea alegătorului”, spunea un altul din București.
În ciuda presiunii publice, Biroul Electoral Central nu a oferit nicio explicație concretă privind aceste imagini, iar Ministerul Afacerilor Interne nu a anunțat demararea vreunei anchete punctuale sau generale.
Lipsa reacției instituționale a generat un vid informațional ce a alimentat suspiciunile de fraudare a votului, transformându-le în certitudini, și a convins nemulțumirea celor care au simțit că alegerile au fost fraudate.
Un alt aspect ce a atras atenția a fost absența totală a observatorilor independenți în secțiile unde au fost surprinse aceste imagini. Nu s-a oferit nicio explicație clară despre motivul acestei deficiențe, ceea ce ridică întrebarea dacă în aceste secții s-a dorit cu adevărat o transparență totală a procesului.
Dacă ne uităm la numele implicate, la acest val de clipuri și la reacțiile lor, se poate observa cum anumiți influenceri populari în mediul online au tăcut cu desăvârșire despre aceste incidente.
De exemplu, personalități media care l-au promovat intens pe Nicușor Dan au preferat să nu comenteze sau să minimalizeze impactul acestor imagini, ceea ce, în opinia multora, arată o complicitate tacită și o coordonare ascunsă.
În final, această avalanșă de imagini cu buletine ștampilate „industrial” în favoarea lui Nicușor Dan reprezintă o rană deschisă în procesul electoral, care nu poate fi ignorată.
Faptul că nicio instituție nu s-a autosesizat, în ciuda dovezilor vizuale și a zecilor de sesizări, arată nu doar un deficit de control, ci și acceptarea fraudării.
Așadar, cu toate că nu există încă o condamnare oficială a acestor fapte, ele rămân acuzații neprobate din cauza neimplicării autorităților, amploarea și diversitatea imaginilor virale oferă un tablou grav, în care alegerile prezidențiale din 18 mai 2025 pot fi văzute nu ca un act democratic autentic, ci ca o manipulare bine pusă la punct, facilitată de tăcerea complice a instituțiilor statului.
Anularea buletinelor pentru Călin Georgescu, strategie și sabotaj!
Pe măsură ce clipurile cu buletine ștampilate masiv pentru Nicușor Dan au circulat viral, o altă problemă gravă a ieșit la iveală: anularea în masă a buletinelor de vot care îl susțineau pe Călin Georgescu, principalul adversar al lui Nicușor Dan.
În mai multe secții de votare, alegătorii și observatorii independenți au reclamat că buletinele de vot completate pentru Călin Georgescu au fost considerate nule, invocându-se diverse motive ce ridică suspiciuni serioase privind corectitudinea procesului electoral.
În secția 84 din Bucșani, Giurgiu, una dintre cele mai mediatizate secții, imagini și declarații ale unor martori arată cum buletine care prezentau votul valid pentru Georgescu au fost considerate nule pe motiv că ștampila nu era aplicată corect sau că opțiunea de vot fusese marcată în afara cadrului prevăzut.
Totuși, în cazul buletinelor pentru Nicușor Dan, regulile păreau a fi mult mai permisive, iar ștampila aplicată în mod defectuos nu a condus la anularea voturilor.
Pe rețelele sociale și în grupurile Telegram dedicate scrutinului, au apărut numeroase filmări care arată exemple concrete: votanți furioși au cerut explicații la comisia electorală a secției respective, dar au fost ignorați sau intimidați.
O femeie care și-a exprimat votul pentru Georgescu a relatat cum i s-a spus că buletinul său este nul deoarece a pus „X-ul” într-un colț, în timp ce voturile pentru Nicușor Dan, aplicate în mod similar, erau considerate valide. Astfel de cazuri au fost raportate în mai multe județe: Dâmbovița, Prahova, Iași și Timiș.
Declarațiile susținătorilor lui Georgescu sunt vehemente: aceștia cataloghează aceste practici drept un sabotaj electoral sistematic menit să elimine orice concurență serioasă și să îl propulseze artificial pe Nicușor Dan.
„Este o strategie clară: să anulezi voturile pentru Georgescu și să validezi orice în favoarea lui Dan”, a afirmat un lider local al campaniei Georgescu, cerând chiar implicarea Parchetului.
Cu toate acestea, niciun fel de anchetă penală nu a fost deschisă la nivel național, deși plângerile și sesizările au fost depuse în zeci de locuri.
Această lipsă de reacție alimentează suspiciunile privind o posibilă complicitate între instituțiile statului și forțele antidemocratice, proNicușor Dan, care ar avea interesul să mușamalizeze orice tentativă de verificare a legalității votului.
Mai mult, în câteva secții, s-au înregistrat și momente tensionate când alegătorii care au încercat să conteste anularea voturilor lor pentru Călin Georgescu au fost amenințați cu sancțiuni administrative sau chiar cu implicarea poliției.
Aceste intimidări au fost documentate de observatori independenți și constituie un precedent periculos pentru nerespectarea drepturilor electorale fundamentale.
Criticii acestui mod de operare au subliniat și un alt aspect: anularea masivă a buletinelor de vot pentru Georgescu înseamnă că, în unele secții, numărul voturilor anulate depășea chiar numărul voturilor valide pentru candidatul respectiv.
Acest fapt nu doar că influențează rezultatul final, ci arată un tipar de falsificare electorală la scară largă, care nu poate fi ignorat.
În final, situația din 18 mai 2025 rămâne un semnal de alarmă privind vulnerabilitățile procesului electoral românesc. În condițiile în care anularea buletinelor pentru un candidat important este percepută drept o armă politică, iar instituțiile de control preferă să tacă, întrebarea firească este dacă vor mai putea vreodată cetățenii să aibă încredere într-un scrutin corect și transparent.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
