2024. AZUGA A ALES UN NOU PRIMAR. DIN LAC IN PUT. CINE ESTE CU ADEVARAT VECHIUL SI NOUL PRIMAR AL LOCALITATII AZUGA, ADRIAN PURCARU.
Partea I.
CINE ESTE CU ADEVARAT VECHIUL SI NOUL PRIMAR AL LOCALITATII AZUGA, ADRIAN PURCARU.
PURCARU GHEORGHE ADRIAN, fost si actual Primar al Orașului Azuga, Județul Prahova (mandatele 2000 – 2012 si 2024 – 2028) și Consilier local în cadrul C.L. al Orașului Azuga (în perioada 27 iunie 2012 – 25 aprilie 2013).
Adrian Purcaru a reușit să câștige cel de-al patrulea mandat de primar la Azuga, fiind edilul orașului de pe Valea Prahovei și în perioada 2000 – 2012.
Primul mandat de primar l-a câștigat pe vremea când avea doar 24 de ani. De altfel, la acea dată și-a câștigat titulatura de cel mai tânăr primar din România.
A câștigat alegerile din 9 iunie cu peste 1000 de voturi, având doi contracandidați: primarul în funcție, Ciprian George Barbu (PNL), și pe Violeta Manea (AUR).
Trecutul si, opinam, prezentul si viitorul infractional al domnului PURCARU GHEORGHE ADRIAN.
Tunul imobiliar dat de Adrian Purcaru, membru PSD si membru interlop, fara carnet, al clanului COSMA, dar cu „juramant de credinta.”
Afacerea PENALA a început în martie 2009, dată la care în funcția de primar al orașului Azuga se afla Gheorghe Adrian Purcaru.
In context, in ședința Consiliului Local Azuga din 3 martie 2009 s-a decis ca Primăria Azuga să facă un schimb de terenuri cu firma InterAgro SA, deținută de magnatul Ioan Niculae. Toată afacerea s-a perfectat la notar pe 13 aprilie 2009.
Firma InterAgro, patronată, printre alții, de către omul de afaceri Ioan Niculae, a fost reprezentată de Ion Tudor, iar Primăria Azuga de Diana Camelia Dumbravă, secretara primăriei.
Nu se poate: 7,5 ha în Teleorman contra a 9,9 ha în Azuga.
Conform contractului de schimb, firma lui Ioan Niculae a cedat Primăriei Azuga un teren arabil de 75.000 mp, adică 7,5 hectare, situat în comuna Vedea, din județul Teleorman. În schimbul acestui teren, Primăria Azuga i-a oferit lui Ioan Niculae un teren de 99.360 mp, situat în golul alpin de pe Muntele Sorica, chiar la baza pârtiei de schi Sorica.
În perioada în care s-a efectuat schimbul de terenuri, un hectar de teren arabil în Vedea, Teleorman, se vindea cu 2.000 – 3.000 euro.
In aceeași perioadă, însă, în Azuga se vindea un hectar de teren cu 1.000.000 de euro (conform site-urilor de specialitate și agențiilor imobiliare).
La un calcul simplu, așadar, valoarea terenului obținut în urma acestui schimb de către Ioan Niculae era de aproximativ zece milioane euro (valoarea a 10 ha de teren), în timp ce terenul dat în compensare valora maximum 23.000 de euro.
Un castig net pentru Ioan Niculae si Adrian Purcaru de peste 9.500.000 de euro, si o paguba pentru azugeni la aceeasi valoare.
Pretextul schimbului: despădurirea unui hectar pentru lucrări. Crede cineva ?
Cum s-a ajuns la acest schimb extrem de dezavantajos pentru Primăria Azuga?
Totul a plecat de la „nevoia reală” a Primăriei Azuga, adica de la nevoia reala a lui Adrian Purcaru de o spaga consistenta, de a scoate din circuitul forestier un teren de aproape un hectar, situat în Azuga.
Pe acest teren împădurit de aproape un hectar, Primăria trebuia să execute lucrări de “Amenajare drum acces stație de tratare a apei și obiective turistice“ . Legea spune, însă, că, în astfel de cazuri, pentru un hectar de teren scos din circuitul forestier, trebuie să fie împădurite alte cinci hectare în altă zonă.
Cum Primăria Azuga nu deținea minimum cinci hectare de teren pe care să le împădurească, a fost găsit salvatorul Ioan Niculae.
Care a oferit nu cinci, ci 7,5 hectare de teren agricol, în comuna Vedea, Teleorman, pentru ca Primăria Azuga să-și respecte obligațiile legale.
Terenul din Vedea, Teleorman, însă, nu a fost plătit de către Primăria Azuga, ci primit la schimb cu un teren de aproape zece hectare în Azuga.
Funcționarii Primăriei Azuga, mită pentru terenuri.
Afacerile cu terenurile publice din orașul Azuga au fost anchetate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. O parte din șpagă ar fi ajuns și la secretara primăriei, Diana Camelia Dumbravă, care a fost trimisă în judecată pentru luare de mită.
Procurorii anticorupție susțin că secretara Dumbravă a primit o șpagă de 4.000 euro pentru a truca licitațiile prin care se vindeau terenurile primăriei. Pe parcursul audierilor/anchetei procurorii au demonstrat minciunile doamnei Diana Camelia Dumbravă, „mana dreapta” e edilului Adrian Purcaru!
Ulterior, a fost emisa Ordonanta de CLASARE pentru ca faptele s-au prescris, nu ca NU au existat! Sunt dovedite!
Acest tun imobiliar dat de versatul Adrian Purcaru, PROTEJAT DE CLANUL COSMA, a fost dovedit de organele de cercetare penala.
In prezent, infractorul dovedit Adrian Purcaru se afla in libertate, gratie interventiilor mai marilor PSD la prietenii lor, judecatori si procurori.
Stiti, aia cu varsta de pensionare la maximum 45 de ani si cu pensii speciale de peste 22.000 de lei. Ati vazut cum politicul apara privilegiile magistratior, iar acestia, la schimb, ii exonereaza de puscarie pe politruci ? In aceste conditii, niciodata, dar absolut niciodata, nu va fi abrogata legea pensiilor speciale.
Mai mult, prin „grija” locuitorilor din Azuga, LUPUL, Adrian Purcaru, a ajuns „paznic la oi”.
Despre activitatile infractionale dovedite in care a fost implicat domnul primar Adrian Purcaru am mai scris anterior, aspect care ne obliga la o foarte scurta recapitulare a acestora, dupa cum urmeaza:
– Atribuiri și schimburi de terenuri dubioase – Purcaru a fost implicat în tranzacții imobiliare suspecte care au fost investigate de ANI și DNA. Deși aceste terenuri au fost reînnoite și au revenit în proprietatea orașului datorită presiunii autorităților, Purcaru a scăpat de dosarele penale, beneficiind de prescripția faptelor.
–Cedează resursele orașului – Purcaru a predat stațiile de captare, pompare și tratare a apei din Azuga către Consiliul Județean și Hidro Prahova, punând astfel capăt unui venit important pentru oraș. Acum, însă, se prezintă ca un „apărător al Azugii,” plângându-se de pierderile suferite de oraș, dar fără să își asume propriile greșeli.
Datorii lăsate în urmă –
-În urma gestionării defectuoase a vânzărilor de terenuri, Purcaru a lăsat un deficit de 3 milioane de lei datorii din TVA neplătite, care au căzut pe umerii azugenilor și ai bugetului local.
-Pasivitate și abandonarea activelor economice ale Azugii – Purcaru a fost pasiv la vânzarea activelor economice ale orașului, lăsând Azuga să piardă o mare parte din potențialul său economic, fără a propune soluții sau alternative.
-Renunțarea la un proiect important pentru Azuga – Unul dintre cele mai regretabile capitole ale mandatului său a fost abandonarea unui proiect de gondolă finanțat din fonduri guvernamentale, ce ar fi adus un impuls semnificativ turismului local, în favoarea unor interese private.
-În cei 12 ani de mandat, singura „realizare” semnificativă a fost asfaltarea unei străzi, realizată pe credit, iar azugenii au continuat să plătească datoriile pentru acest proiect mult timp după încheierea mandatului său.
–Abuz în gestionarea fondurilor locale – În loc să folosească fonduri europene pentru a îmbunătăți infrastructura educațională din Azuga, Purcaru a preferat să facă „reparații de fațadă” la diferite clădiri ale orașului, folosind bugetul local, în interes propriu și al unor afaceri personale. Se pare că aceste „reparații” au fost mai mult o modalitate de a-și construi propria vilă, cu bani din bugetul orașului.
-Proasta gestionare a fondurilor publice și impactul asupra bugetului local. În perioada 2005-2012, Primăria Azuga a pierdut sume semnificative din bugetul local din cauza unor erori în aplicarea legilor fiscale. În special, în urma unor vânzări de terenuri, Primăria a fost obligată să plătească taxe pe valoarea adăugată către stat, sumă care a crescut datorită penalităților și dobânzilor aplicate.
În total, datoriile acumulate din aceste erori au ajuns la 1,7 milioane de lei, iar ANAF a pus sub sechestru pe terenuri aparținând orașului pentru a recupera aceste sume.
ANI (Agentia Nationala de Integritate): Adrian Purcaru, fostul si actalul primar din Azuga, în conflict de interese penal.
In anul 2015, Agenția Națională de Integritate a constatat starea de incompatibilitate, precum și existența conflictului de interese de natură administrativă și penală în cazul a șapte foști sau actuali aleși locali (doi foști primari, un viceprimar și patru consilieri locali). Printre aceştia se numără şi Adrian Purcaru, fostul primar al oraşului Azuga.
CONFLICT DE INTERESE PENAL
În perioada exercitării mandatului de primar, a participat la deliberarea și adoptarea hotărârii Consiliului Local al Orașului Azuga din data de 30 iunie 2011 privind concesionarea, fără licitație publică, a unui teren în suprafață de 84 mp pentru construirea unui zid de sprijin și a unui grup sanitar.
Ulterior aprobării H.C.L. din data de 30 iunie 2011, Primăria Orașului Azuga (reprezentată prin PURCARU GHEORGHE ADRIAN, în calitate de concedent) a încheiat, la data de 19 septembrie 2011, un contract de concesiune privind exploatarea terenului în suprafață de 84 mp, în vederea construirii unui zid de sprijin și unui grup sanitar, pe o durată de 49 ani, cu posibilitatea prelungirii cu ½ din durata inițială, cu PURCARU GHEORGHE ADRIAN, în calitate de concesionar.
PURCARU GHEORGHE ADRIAN, persoana juridica, in calitate de primar, isi cedeaza siesi, PURCARU GHEORGHE ADRIAN, persoana fizica, pentru 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii cu ½ din durata inițială, un teren in suprafata de 84 mp, pe care sa construiasca… ceva. O minciuna gogonata, avand in vedere ca, ulterior, se intentiona alipirea unor noi parcele, care sa conduca la o suprafata rezonabila pentru un PSD-ist local de frunte.
Viceprimar si consilier local, Barbu Ciprian-George. Fost primar in Azuga in perioada 2016 – 2024. Un mandat marcat de acuzații de corupție și prejudicii grave asupra bugetului local.
1. Procesul intentat împotriva propriei primării – o manevră juridică controversată.
Una dintre cele mai discutate și controversate acțiuni ale fostului primar a fost procesul intentat chiar împotriva instituției pe care o conducea. În dosarul 2408/310/2018, Barbu Ciprian-George, ca persoană fizică, a dat în judecată Primăria Azuga pentru a contesta executarea silită a unei datorii pe care o avea către aceasta.
În acest proces, a angajat o firmă de avocatură externă, deși Primăria Azuga avea deja juriști interni, ceea ce a ridicat întrebări cu privire la utilizarea inadecvată a fondurilor publice.
2. Achiziții de terenuri și acumularea de datorii neplătite către primărie.
Un alt episod controversat legat de Barbu Ciprian-George este reprezentat de achizițiile de terenuri realizate înainte de a deveni primar. În anul 2006, acesta a cumpărat două terenuri cu o suprafață totală de 800 m², intenționând să dezvolte un proiect imobiliar.
Cu toate acestea, nu a reușit să finalizeze niciun fel de construcție, iar datoriile către primărie pentru aceste terenuri au rămas neachitate timp de 10 ani, ajungând la suma de aproximativ 4,5 miliarde de lei vechi. În 2011, a încercat să achiziționeze un teren mai mic, de 31 m², cu scopul de a construi un garaj, dar nici acest proiect nu a fost finalizat, iar suma datorată către primărie a fost plătită parțial abia în 2015, cu un total de doar 67 lei.
În paralel cu activitățile sale de primar, Barbu Ciprian-George a fondat două firme, ambele acumulând datorii considerabile, de aproape 10 miliarde de lei vechi. În plus, în 2012, a contractat două împrumuturi personale, unul în valoare de 25.000 de euro și altul de 2.000 de euro. Cu toate că aceste împrumuturi ar fi trebuit declarate în mod transparent în declarația sa de avere, el le-a raportat abia în 2016, ridicând suspiciuni cu privire la corectitudinea și sinceritatea raportărilor sale financiare.
Concret, Barbu Ciprian-George a utilizat resursele primăriei pentru a-și rezolva propriile probleme financiare, încercând să anuleze o datorie semnificativă pe care o avea față de bugetul local. A reușit acest lucru prin intermediul unui proces judiciar, în care a dat în judecată chiar primăria pe care o conducea, acționând astfel într-un evident conflict de interese.
Pe lângă problemele financiare, fostul primar a fost acuzat de mită electorală. În timpul campaniei sale pentru un nou mandat, Barbu Ciprian-George a promis celor care il voteaza numeroase avantaje financiare si materiale. De asemenea, acesta a oferit comunității rrome din Azuga animale pentru sacrificare, în încercarea de a cumpăra voturi. Acest comportament a fost denunțat pe rețelele de socializare, contribuind la imaginea sa negativă.
Totodata, angajați ai primăriei dar și alti cetățeni din Azuga au semnalat faptul că Barbu Ciprian-George avea un comportament ireverențios și adesea folosea un limbaj injurios față de cei care nu erau pe placul său. Plângerile cetățenilor legate de starea proastă a drumurilor asfaltate au fost ignorate, iar oamenii care ridicau aceste probleme erau sfătuiți să se mute din oraș.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
