2024. GENERALII, la apelul bocancilor, NICOLAE CIUCA si FLORIN JIANU. DOUA CARICATURI CARE AU FURAT BANII PENSIONARILOR MILITARI.
În fruntea Armatei, câțiva generali sunt, în egală măsură, lipsiți de etică și competență, ADICA HOTI SI PROSTI. Firește, aceștia pot declara că sunt șocați sau chiar lezați de duritatea expresiilor folosite. Totuși, trebuie menționat că ei au fost primii care au insultat inteligența unei întregi categorii socio-profesionale.
Într-o lume ideală, dacă Armata Română nu ar avea astfel de generali, ar fi puternic echipată, bine instruită și capabilă să-și apere țara. Ar exista o rezerva solida si respectata, pregatita sa fie mobilizata eficient in momente cheie.
Din păcate, din cauza deciziilor și acțiunilor unora dintre acești lideri, România are astăzi o Armată care nu dispune de resursele și pregătirea necesare pentru apărarea națională, în ciuda sumelor uriașe investite în sectorul Apărării.
Faptul că unii generali tratează cu dispreț și neglijență interesele câtorva sute de mii de militari activi și în rezervă nu face decât să sublinieze caracterul lor ticălos.
Militarii activi, indiferent de locul în ocupat in ierarhia profesionala, nu ar trebui să considere că problema pensiilor militare de stat nu il intereseaza. Fie că se află la începutul carierei, fie că se apropie de final, toți aceștia vor ajunge în rezervă, iar cei mai norocoși vor ajunge și în retragere.
Prin urmare, subiectul pensiilor militare este unul de mare relevanță nu doar pentru cei care sunt deja în rezervă și retragere, ci și pentru cei activi.
De-a lungul anilor, modificările aduse Legii 223/2015 au redus continuu drepturile pe care aceasta le acordă militarilor.
Astfel,
- pensiile au fost plafonate la nivelul mediei soldelor,
- au fost eliminate Ordinul Meritul Militar si procentele pensiei suplimentare,
- s-a renunțat la actualizarea pensiilor în funcție de solda de grad și funcție a militarilor activi,
- indexarea cu 50% din creșterea câștigului salarial mediu brut a fost eliminata,
- s-a schimbat perioada de referință, iar vârsta de pensionare a fost ridicată până la 65 de ani
Toate aceste modificări aplicate legii pensiilor militare au fost realizate fie direct, fie cu acordul generalilor din conducerea MApN. Inclusiv generalul Ciucă are o contribuție semnificativă la aceste decizii.
De la „ordonanța Olguței” până la schimbarea vârstei de pensie și a bazei de calcul, acest „ostaș al literaturii române” a făcut parte constant din lanțul decizional, influențând astfel în mod direct si negative situația pensionarilor militari.
La vârful Armatei Române, câțiva generală dau dovadă de o lipsă de discernământ profundă, adica imbecilitate, incapabili să înțeleagă absurditatea luptei lor împotriva propriilor camarazi. Această deficiență nu are legătură cu capacitățile lor intelectuale sau pregătirea profesională, pe care nu le putem evalua în mod direct.
Totuși, ceea ce putem observa este o lipsă flagrantă de integritate morală si intensitatea/ferventa de care dau dovada atunci cand se opun solicitarilor legale ale pensionarilor militari.
Imbecilul este un tip degenerat, caracterizat… prin tulburări intelectuale și morale… Numai imbecililor le este indiferent ce opinie au. Generalii care blochează agresiv actualizarea pensiilor militare sunt niste anomalii ale naturii, purtând grade și uniformă, dar fără a avea spiritul unui militar.
Acești generali nu sunt decât elemente distructive în structurale Armatei, un fel de „virus” care a deteriorat instituția din interior. Ei nu au nimic in comun cu spiritul militar.
În realitate, majoritatea acestor generali care conduc structurile centrale ale MApN nu au condus niciodată efective sau operațiuni militare. Au fost doar șefi de compartimente, birouri sau direcții generale, de unde au administrat, dar nu au comandat nimic în întreaga lor carieră.
Salariile lor sunt extrem de mari, depășind 20.000 de lei lunar, iar conceptul de camaraderie le este străin, pentru că nu au înțeles niciodată adevăratul sens al acestui termen.
Mai mult, majoritatea direcțiilor centrale din MApN sunt acum conduse de persoane cu formare în contabilitate, sociologie sau drept. Ei sunt cei care decid asupra militarilor care sunt pregătiți să moară pentru țară. În mod ironic, deciziile lor duc la condamnarea veteranilor la un trai dificil și plin de lipsuri, după o viață întreagă de sacrificii în slujba națiunii.
Poate că nu îi va afecta personal, dar o investigație asupra carierei și trecutului unora dintre acești generali, ar putea să aducă la lumină detalii interesante despre CUM au ajuns in asemenea functii (vezi generalul de carton, Ciuca).
Un alt exemplu in acest sens este generalul Florin Jianu, care manifesta o lipsa acuta de considerație pentru colegii săi (ticalos si mizerabil), prin acțiuni repetate și intenționat ostile.
Atitudinea sa este atât de negativă prin comparație cu politicienii cunoscuți critici aduse pensiilor militare (useristul Drula) incat, acestia din urma ar părea aproape prietenoși cu rezerviștii.
Este dificil de identificat în istoria recentă a României un general care să se manifeste cu atata ostilitate față de proprii camarazi.
O adresa trimisă de Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate din Senat către asociațiile militare în rezervă și retragere subliniază această problemă. În acest document se menționează: „De asemenea, vă comunicăm că am primit de la Direcția Financiară a MApN un punct de vedere conform caruia, modificarea Legii 223/2015 privind pensiile militare riscă să afecteze îndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR.
Ca urmare, au fost formulate propuneri privind adaptarea soluției discutate anterior, în sensul modificării legilor privind statutul cadrelor militare.”
Generalul Jianu, aparent, este foarte preocupat de respectarea PNRR, în ciuda faptului că au existat nenumărate dezbateri care au stabilit, clar, că pensiile militare nu ar trebui să fie incluse în acest plan. Totuși, rămâne neclar cine și când i-a atribuit lui Jianu responsabilitatea monitorizării îndeplinirii jaloanelor din PNRR.
În ceea ce privește propunerea MApN de modificare a Legii 80/2015, este greu găsit un termen care să descrie, în mod adecvat, batjocura și sarcasmul cu care au fost concepute aceste modificări. Generalii și ministrul care au propus și aprobat acest text merită disprețul tuturor militarilor, indiferent dacă aceștia sunt activi sau in rezerva.
In imbecilitatea, rautatea si stupizenia lor, generalii MApN au venit cu o propunere controversată, considerată ofensatoare, care ar fi redus pensiile militare prin transformarea soldei de grad în indemnizație de grad. La prima vedere, ar putea părea o măsură rezonabilă, dar lucrurile sunt de fapt complicate.
Spre deosebire de pensie, protejată de Constituție (așa cum a stabilit deja Curtea Constituțională), indemnizația nu este un venit garantat. Guvernul ar putea oricând să le anuleze, să suspende sau să modifice, așa cum a demonstrat de-a lungul timpului cu diverse prevederi legale, fie ele ordinare sau organice.
În același timp, această propunere MApN presupunea și o actualizare a soldei de funcție, care nu a reprezentat o veste bună. Generalul Jianu ar fi fost cel care ar fi elaborat normele pentru actualizarea soldei de funcție a rezerviștilor, lăsând astfel acest proces într-o zonă de nesiguranță și arbitrar.
Indemnizația de grad și actualizarea soldei de funcție ar fi fost implementate în primele șase luni din 2025, durata în care militarii în rezervă și în retragere nu ar mai fi beneficiat de indexarea anuală. Mai mult, proiectul MApN prevedea de fapt anularea completă a indexării anuale. O nemernicie SI O VERITABILA LIPSA DE RESPECT, marca JIANU.
În prezent, veniturile militarilor activi au crescut ca urmare a acordarii si modificarii diverselor sporuri. Aceste cresteri nu provin dintr-o majorare a soldei de bază; mai mult, militarii activi beneficiază de o serie de avantaje suplimentare (norma de hrană, echipamente, etc.). În contrast, rezerviștii au ca unică sursă de trai pensia, care este susținută doar de indexare.
Pentru acești rezerviști, anularea indexării anuale ar fi un dezastru, mai ales în contextul în care noua lege a pensiilor din sistemul public include o indexare anuală bazată pe inflație, la care se adaugă o creștere legată de evoluția salariului mediu din economie.
De altfel, în aprilie, când s-a discutat actualizarea soldei de grad pentru rezerviști, MApN s-a opus unui amendament care ar fi reintrodus un articol din versiunea originală a Legii 80/1995. Ulterior, aceeași instituție a propus modificări ale exact aceleiași legi, subliniind natura consecvent distructiva manifestata de maleficul JIANU ZAPCIU’.
În ultima perioada, scurta de altfel, PNL, în frunte cu președintele lor, și-au construit imaginea unor luptători pentru drepturile militarilor în rezervă și retragere. Nu erau puțini cei dispuși să uite umilințele anterioare, în compensație pentru luptele legendarului erou din Dealul Arsenalului.
În ultimii cinci ani Ciucă a avut nenumărate ocazii în care putea promova proiecte de lege pentru a elimina nedreptățile din sistemul pensiilor militare. Nu doar că nu a făcut-o, dar a susținut inițiative care au diminuat veniturile pensionarilor militari.
Inclusiv PNL a avut timp, resurse și oportunități să îndrepte inechitățile din sistemul pensiilor militare. Ciucă și PNL puteau demonstra aceeași celeritate pe care au avut-o în cazul legii prin care s-a donat un sistem Patriot Ucrainei. O lege trecută prin Parlament, promulgată și publicată în Monitorul Oficial în mai puțin de 48 de ore.
Sigur, Ciucă încearcă să-i convingă pe rezerviști că a pierdut controlul asupra unor generali din MApN. Speră astfel să adune măcar voturile unor creduli. Nu face altceva decât meschine calcule politice.
Manifestarea publică a revoltei și nemulțumirilor rezerviștilor îl va afecta serios pe generalul Ciucă. Ar fi greu să explice electoratului cât de mult se poate conta pe un general care pentru mulți ani și-a uitat sau sacrificat camarazii. De ce ar vota românii un general fără onoare și credință ?
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
