2024. KLAUS WERNER IOHANNIS. O ALTA JIGODIE CARE FURA DIN BANII ARMATEI.
CELELALTE JIGODII SUNT CUNOSCUTE DEJA: GENERALII DE MUCAVA NICOLAE CIUCA, FLORIN JIANU, CONSTANTIN LUCA, VALERIU ROSU SI RADU CIPU.
Tratatul de aderare la NATO a fost ratificat de Parlamentul României, în numele poporului, la 26 februarie 2004. Pe 1 martie 2004, Ion Iliescu a promulgat legea de ratificare, iar pe 4 martie 2004 a semnat instrumentul de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. Pe 29 martie 2004, prim-ministrul Adrian Năstase a depus la Washington documentul de aderare, data aceasta fiind recunoscută drept ziua aderării noastre la NATO.
In ianuarie 2015, la scurt timp după întoarcerea din vacanța petrecută la Miami, unde plecase imediat după preluarea mandatului, președintele Klaus Iohannis a convocat, la Cotroceni, reprezentanții partidelor politice parlamentare.
În cadrul întâlnirii, EI AU STABILIT, FARA SA NE INTREBE SI PE NOI, ca România să aloce 2% din PIB pentru apărare. Ni sa spus atunci că acesta era un angajament asumat prin aderarea la NATO, CEEA CE ESTE UN MARE FALS, deoarece, IN NICI UN DOCUMENT OFICIAL DE ADERARE NU ESTE STIPULAT NICIUN ASPECT REFERITOR LA ALOCAREA A 2% DIN PIB PENTRU APARARE. NICAIERI, NIMIC.
Retineti: propunerea de alocare a 2% din PIB pentru armată, de către țările membre, a apărut în 2006, la o întrunire a miniștrilor Apărării din țările NATO. Dar miniștrii Apărării nu au căderea și nici abilitarea legală de a lua astfel de decizii în numele statelor. Cel puțin nu în numele statului român.
Nici măcar președintele României nu are această putere. O astfel de decizie se ia doar de către Parlament, dacă se ajunge la o modificare a tratatului NATO. Dar această modificare nu există, deci Parlamentul nu a avut ce ratifica.
Iohannis, cu siguranță, nu a semnat vreun acord care să oblige țara noastră la ceva, atâta vreme cât asa-zisul presedinte s-a aflat intr-o vacanta permanenta.
În 2023, într-o ședință CSAT, președintele Iohannis a supralicitat (ca doar nu dadea din propriul buzunar) și a venit cu propunerea ca România să aloce 2,5% din PIB pentru armată, începând cu 2024. De data asta nici măcar nu au mai fost implicați toți președinții partidelor parlamentare, ci doar membrii Guvernului și șefii Serviciilor care fac parte din CSAT. In consecinta, EI AU STABILIT, DIN NOU, că vom aloca 2,5% din PIB.
Ei bine, NATO tocmai a publicat un raport care cam dă de pământ cu lăudăroșenia prezidențială, conform căreia suntem una dintre țările cele mai importante din NATO pentru că alocăm atâția bani armatei.
Alocăm e una, cheltuim e cu totul altceva.
Datele ne arată o realitate mult îndepărtată de lăudăroșenia acestui impostor epocal, ales de două ori președinte al României. De catre cine ? Nu cumva de catre cei care au dat ordinele si, ulterior, altii le-au executat, atunci cand au schimbat sacii cu voturi, pentru ca frantuzoaica din Galapagos????? aa castige primaria sectorului 1?
Din 2017 (anul în care s-au alocat pentru primaa data 2% din PIB pentru Apărare) și până în 2023 inclusiv, România nu a cheltuit pentru apărare 2% din PIB decât în 2020.
Astfel, cheltuielile României pentru Apărare sunt urmatoarele:
2017 – 1,73% din PIB
2018 – 1,79% din PIB
2019 – 1,84% din PIB
2020 – 2,01% din PIB
2021 – 1,85% din PIB
2022 – 1,72% din PIB
2023 – 1,60% din PIB.
Dacă cineva si-ar fi imaginat că hulpavul natiunii, Iohannis, ar fi avut șanse la conducerea NATO, raportul publicat de organizație ar trebui să clarifice situația: marile puteri economice și militare din NATO, țările care produc o mare parte a armamentului vândut la nivel global, nu vor accepta ca secretar general un lider perceput ca fiind arogant, preocupat exclusiv de propriul confort și capabil să încerce să inducă în eroare partenerii internaționali. Poți păcăli milioane de români o dată, poate chiar de două ori, dar nu și pe cei 31 de lideri ai țărilor NATO. Probabil, nici măcar o dată.
In loc de concluzie: Unde sunt banii poporului, unde sunt banii militarilor, bai scursura a societatii?
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
