2024. RARES BOGDAN sau ARHETIPUL POLITICIANULUI ROMAN. Pensiile speciale nu au disparut, nu dispar si nu vor disparea atat timp cat politicienii romani si omologii lor din U.E. ne vor in lumea a III a.
Romania democratica doar pentru smecheri, corupti si nesimtiti. Romania la cheremul magistratilor.
Motto:
„….Negru, cocosat si lacom, un izvor de siretlicuri,
La tovårasii såi spune veninoasele-i nimicuri;
Toti pe buze-având virtute, iar în ei moneda calpå,
Quintesenta de mizerii de la crestet pånå-n talpå….”
Mihai Eminescu. Scrisoarea a III a.
Rareș Bogdan (prim-vicepreședinte PNL, europarlamentar 2019 – 2029).
Hai sa recitim promisiunile electorale, decembrie 2019, ale jigodiei de Rares Bogdan, in prezent prim-vicepreședinte PNL si sinecurist de profesie, adica europarlamentar din partea aceleiasi grupari politice.
„Fără milă, fără PENSII SPECIALE și FĂRĂ SPORURI!! Afară cu toți cei cărora nu le convine! La privat cu ei! Să văd dacă renunță la serviciu! Dacă nu va exista hotărâre, vom muri politic! Vom reuși „perfomanța” de a nu da satisfacție nici milioanelor de români care se simt nedreptățiți (și pe bună dreptate!!!), considerați cetățeni de mâna a doua, mai puțin „speciali”, dar nici beneficiarilor de sporuri ireal de mari sau de pensii speciale.
Pe cine vrem noi să mulțumim?? Românii ne-au dat un mandat imperativ moral, sunt sătui de privilegiați, oare chiar nu pricepem? Trebuie să intrăm în zodia în care politicienii chiar rezolvă mizeriile, nedreptățile, iar dacă nu reușesc, măcar să nu comită altele”.
Ce s-a ales de aceste promisiuni? Praful si pulberea.
Luni seară (15.octombrie 2023), proiectul legii pensiilor speciale a fost adoptat de Plenul Camerei Deputaților, care l-a „ajustat” pentru a respecta decizia Curții Constituționale. Cu toate acestea, noua forma a legii păstrează pensiile mari ale magistraților și le oferă celor deja în sistem posibilitatea de a se pensiona de timpuriu.
Astfel, procurorii și judecătorii vor atinge vârsta de pensionare la 60 de ani abia în 2062; până atunci, aceștia au nevoie de doar 25 de ani vechime pentru a ieși la pensie. Legea continuă să favorizeze profesiile considerate periculoase, pe care statul le considera esențiale pentru securitatea națională, dar păstrează, în categoria „specialilor”, și pe funcționarii parlamentari, si angajații Curții de Conturi.
Înainte de adoptarea acestei legi, liderii coaliției guvernamentale nu au prezentat în Parlament un calcul financiar detaliat pentru anii următori, care sa evidențieze impactul economico-financiar prin susținerea pensiilor de lux pentru unii români.
Aceste pensii permit unor persoane să se retragă din activitate la vârsta de 50 de ani sau chiar mai devreme, continuând să-și mărească venituri periodice, prin reangajare tot in sistemul bugetar, așa cum se întâmplă în sectorul Justiției. Pensiile speciale sunt numite astfel, deoarece nu se bazează pe principiul contributivității, ci pe un calcul distinct, care reflectă un fel de contract privilegiat între anumite profesii și stat.
Magistrații, „cocosati, lacomi si hulpavi”, reprezinta singura categorie socio- profesionala care obține pensii lunare uriase pentru tara noastra, ce depășesc venitul președintelui României: peste 25.000 de lei, echivalentul a aproximativ 5.000 de euro.
Când România a promis să elimine pensiile speciale sau măcar să reformeze acest sistem de privilegii, a luat în calcul două opțiuni: impozitarea semnificativă a pensiilor foarte mari sau introducerea unei legi care să se bazeze exclusiv pe contributivitate.
Totuși, niciuna dintre aceste variante nu a fost implementată, coaliția încercând să împace toate cerințele Comisiei Europene, cât și pe cele interne. Eliminarea acestor pensii face parte din reformele pe care România si le-a asumat în schimbul finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Motivația pentru reducerea acestor cheltuieli care susțin „aristocrația sistemului” este economică.
Anual, circa 1% din Produsul Intern Brut (PIB) al României merge către aceste pensii speciale, ceea ce echivalează cu jumătate din bugetul Apărării și aproape dublu față de fondurile destinate Cercetări.
Până de curând, cea mai mare pensie din România a fost cea a unui fost procuror comunist, Gheorghe Bălășoiu, în rolul de comandant de penitenciar, care a primit 78.000 de lei lunar, adică peste 15.000 de euro.
În cadrul votului pentru noua lege a pensiilor speciale, Alfred Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților, a recunoscut deschis că există încă „pensii nesimțite” în România, dar a menționat că „acum sunt mai puțini decât anul trecut”. Totuși, nici el, nici celilalți lideri ai coaliției nu au acționat pentru a aduce o schimbare semnificativa.
Liderul USR, Cătălin Drulă, l-a acuzat pe Nicolae Ciucă, liderul PNL, că primește o pensie specială de 18.000 de lei pe lună, echivalentul a 3.600 de euro, o sumă mai mare decât salariul președintelui României.
Pentru un general care a servit în teatre de operațiuni, suma ar putea părea justificată, însă ea devine controversată în comparație cu una dintre cele mai mari pensii din magistratură, cea a fostului procuror general Augustin Lazăr, de 50.359 de lei, echivalentul a peste 10.000. de euro lunar. UDMR a propus o formulă mai clară și echitabilă, prin care orice pensie mai mare decât indemnizația președintelui să fie impozitată cu 99% pentru partea care depășește salariul șefului statului, această variantă nefiind aplicata de catre guvernanti.
Noua lege nu face decât să mențină discrepanța între cetățenii de rând și „aristocrația” din sistem, ceea ce generează nemulțumiri publice.
Un sondaj recent arată că 74% dintre adulții din România considera că Justiția nu-si îndeplinește rolul, iar aproape 60% are o părere similară fata de institutia politiei. În plus, peste 40% dintre români, în special cei cu venituri medii și mari, ar susține o mișcare de protest pentru eliminarea pensiilor speciale.
Mulți percep acest sistem care încurajează pensiile timpurii și mari ca pe o formă de înșelătorie, o soluție prin care clasa politică transferă povara financiară asupra celor care care muncesc, pentru a sprijini „răsfățații” sistemul. Aceasta este imaginea predominantă, chiar dacă nu reflectă realitatea completă. Oamenii așteaptă ca statul să-si îndeplinească angajamentele față de întreaga societate și să rupa acest contract social privilegiat.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
