2025. MIZERABILII!!! Partea a V a
Foto: Închis pentru 4 ani, ex-judecătorul Mircea Puşcaş a fost condamnat din nou la 5 ani, pentru luare de mită.
Motto:
„Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!”
Statul la stat. Pentru că sunt stresați, judecătorii CCR primesc spor „de risc” și spor de „suprasolicitare neuropsihică”.
Fiecare judecător al Curţii Constituţionale primeşte lunar două sporuri pentru acelaşi lucru. Mai exact pentru faptul că sunt… stresaţi. Primul se numeşte spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi este de 5.660 de lei, brut.
Al doilea, în valoare de 4.390 de lei, se numeşte spor pentru muncă în condiţii vătămătoare în care, din nou, este inclusă suprasolicitarea neuropsihică.
Documentele oficiale arată că judecătorii se stresează cel mai tare pentru că… atenţie… sunt speciali şi unici. De asemenea, nivelul de stres creşte atunci când se întâlnesc cu oameni din alte ţări. Urmăriţi un nou episod al campaniei Statul la Stat.
Potrivit documentelor oficiale, judecătorii Curţii Constituţionale primesc, în fiecare lună, spor de stres.
Şi nu unul, ci două. Să le luăm pe rând… Mai întâi, le intră în cont sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, pe care care îl primesc toţi magistraţii şi personalul din justiţie. Valoarea acestuia este de 25 la sută din indemnizaţia brută lunară.
Cum un judecător CCR încasează un salariu de 29.269 lei brut, sporul ajunge la 5.660 de lei.
Apoi, judecătorii CCR dar şi angajaţii instituţiei primesc un spor de 15 la sută din indemnizaţie pentru muncă în condiţii vătămătoare. Adică alţi 4.390 de lei pe lună. Iar aici apare surpriza: condiţii vătămătoare înseamnă inclusiv suprasolicitarea neuropsihică.
Deci, pentru aceeaşi activitate şi acelaşi stres, primesc două sporuri. Nu li se pare nimic anormal. Ba, unii dintre ei au devenit brusc irascibili atunci când le-am solicitat un punct de vedere.
Judecătorii şi angajaţii Curţii sunt stresați pentru că „sunt speciali şi unici.”
Pentru a vedea ce îi stresează cel mai tare pe judecătorii CCR, am mers la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „Alexandru Darabonţ”. Personalul de aici a întocmit buletinul de expertiză în baza căruia judecătorii şi angajaţii Curţii primesc sporul pentru muncă în condiţii vătămătoare. Din document aflăm că judecătorii sunt stresaţi pentru că… atenţie… sunt speciali şi unici.
Apoi, documentul oficial arată că membrii Curţii Constituţionale se stresează atunci când întâlnesc alţi oameni care provin din medii culturale diferite. Iar când interlocutorii mai au şi funcţii importante în alte Curţi Constituţionale sau Curţi Supreme, stresul se poate amplifica.
Judecătorii au refuzat orice dialog în privinţa cumulării celor două sporuri pentru stres.
Specialiştii au mai identificat şi alţi factori care îi stresează pe judecători dar şi pe angajaţii Curţii: presiunea mediatică şi a opiniei publice, volumul crescut al activităţii, ritmul de lucru intens, complexitatea sarcinilor de serviciu, statul prea mult în faţa calculatorului sau dezechilibrul dintre muncă şi viaţă extraprofesională. De la înălţimea funcţiei pe care o ocupă, judecătorii au refuzat orice dialog în privinţa cumulării celor două sporuri pentru stres.
Judecatorii CCR primesc diurna, ori de cate ori se prezinta la serviciu!!!!
Am fi vorbit şi cu preşedintele Valer Dorneanu dar nu a fost cu putinţă.
A doua zi echipa Digi24 a mers din nou în faţa sediului CCR care se află în incinta Palatului Parlamentului. Valer Dorneanu, dar şi alţi judecători, au ales să intre în clădire prin altă parte. La vederea nostră, inclusiv Mona Pivniceru a întors maşina preferând intrarea de la Senat.
În aceste condiţii am solicitat, oficial, Biroului de Presă al CCR un interviu cu preşedintele Valer Dorneanu. Ni s-a transmis că cele două sporuri de suprasolicitare neuropsihică şi condiţii vătămătoare se acordă în baza legilor existente, iar şeful Curţii Constituţionale nu doreşte să facă alte comentarii. În plus, judecătorii primesc şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii: 1.133 de lei brut, lunar. Au cazarea şi transportul gratuite şi primesc diurnă de câte ori se deplasează la şedinţe.
Ati citit foarte bine. Ori de cate ori vin la munca, jigodiile primesc diurna.
Sporurile pentru păstrarea confidenţialităţii şi suprasolicitare neuropsihică, acordate magistraţilor din CCR, sunt redundante, susţine Blocul Naţional Sindical.
Blocul Naţional Sindical spune, într-un raport emis recent, că sporul pentru condiții vătămătoare de muncă, cel pentru păstrarea confidenţialităţii, cel pentru suprasolicitare neuropsihică, acordate magistraţilor Curţii Constituţionale a României, sunt redundante şi se întreabă dacă se justifică menţinerea acordării acestor sporuri şi dacă ar fi mai oportun să fie incluse în salariul de bază.
În sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție/salariu de funcție, indemnizație de încadrare, indemnizație lunară este de 1 la 12.
Declarativ, cel mai mare salariu de bază la stat ar trebui să fie cel al președintelui României.
Blocul Naţional Sindical a elaborat un raport în care verifică dacă această regulă instituită în legea salarizării unitare se respectă.
În România nu este respectată regula de la articolul 5 din legea salarizării unitare, conform căreia nivelul salariului, indemnizaţiei brute maxime lunare la stat e de cel mult 12 ori salariul minim brut garantat în plată, spun autorii raportului. Argumentul oferit de aceştia e indemnizaţia preşedintelui CCR din luna septembrie 2024.
„Indemnizația brută a președintelui CCR este de 47.074 de lei, respectiv:
- de 12,72 ori mai mare decât salariul minim brut garantat în plată,
- de 12,06 ori mai mare decât nivelul maxim al celui mai mare salariu de bază minim din CCR, respectiv pentru funcția de curier (salariu de bază stabilit la nivel maxim 3.903 lei);
- 769 lei (25% din indemnizația de bază) – spor pentru risc și suprasolicitare neuro-psihică;
- 354 lei (5% din indemnizația de bază) – spor pentru păstrarea confidențialității;
- 500 lei (15% din indemnizația de bază, dar limitat prin lege la 1.500 de lei) – spor pentru condiții vătămătoare de muncă;
- 950 de lei – indemnizaţia lunară pentru titlul științific de doctor;
Total sporuri: 16.573 lei”.
Într-un an, președintele CCR încasează, în plus față de salariul de bază, alte 54 de salarii minime brute pe economie ca sporuri, arată raportul Blocului Naţional Sindical, consultat de Economica.net.
În interiorul Curții Constituționale, instituția care se pronunță asupra constituționalității legilor, raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de 1/12 nu este respectat, iar raportul de 30% în privința sporurilor ar putea fi respectat în ceea ce privește procentul raportat la întregul buget la curții, dar nu este respectat în ceea ce privește referința la salariul de bază, susţine Blocul Naţional Sindical.
- În prezent există o limitare a sporurilor la un procent de 30% care are în vedere fondul de salarii de bază, integral, al ordonatorului de credite (buget instituțional, minister de resort, autoritate locală) şi nu un procent aplicat la salariul de bază al angajatului, ceea ce contribuie la inechitate: pentru muncă egală, un angajat poate avea spor de 0%, în vreme ce alt salariat poate avea spor de 100%, susţine Blocul Naţional Sindical.
Indemnizația de bază brută a unui judecător la CCR în valoare de 45.260 lei în septembrie este de 12,23 de ori mai mare decât salariul minim brut pe economie la data analizei acesta fiind de 3.700 de lei);
Sporurile unui judecător constituțional cumulate ajung la 16.028 de lei, respectiv la 35,4% din indemnizația de bază.
Raportul BNS își propune să analizeze , dacă, la 7 ani de la aplicare, în interiorul personalului plătit din fonduri publice este respectat raportul de 1/12 (în privinţa celui mai şi cel mai mare salariu la stat n. red) și în cel fel se raportează procentul de 30% ca sporuri – așa cum era gândit inițial (la indemnizația/salariul de bază) sau la fondul total de salarii al instituției bugetare.
Raportul nu are capacitatea să analizeze în integralitate cum se respectă raportul de 1 la 12 sau celelalte rapoarte stipulate de lege (spre exemplu, în cazul medicilor 1 la 5 sau 1 la 6,4 față de salariul de bază), întrucât, potrivit datelor Inspecției Muncii, în prezent avem 44.899 de angajatori de stat.
„Facem precizarea că, prin însuși statutul magistraților și al altor prevederi care reglementează profesia, din fișa postului de magistrat, fie el judecător sau procuror, face parte păstrarea confidențialității, în caz contrar, magistrații riscând avertismente, sancțiuni salariale și chiar excluderea din profesie.
Spre exemplu, prevederile Legii 303/2022, privind statutul judecătorilor și procurorilor, Capitolul II – Răspunderea disciplinară, art. 270 – 274.
Înainte de a fi judecători constituționali, persoanele numite politic în aceste poziții, sunt magistrați (condiție sine-qua-non), or, este legitim un astfel de spor, în condițiile în care însuși statutul profesiei de magistrat include păstrarea confidențialității?”, scriu autorii raportului „Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor așteptări”, consultat de Economica.net.
Sporul pentru condiții vătămătoare de muncă e de maximum 15% din salariul, indemnizația de bază, dar nu mai mult de 1.500 de lei. Analizând cele 26 de tipuri de posturi din organigrama Curții Constituționale (de la curier, şofer I, referent), constatăm că acest spor este acordat tuturor angajaţilor din cadrul CCR, spun autorii raportului.
Sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică este cel mai consistent spor din cadrul CCR, și este acordat neplafonat, în valoare de 25% din indemnizația brută lunară.
Scandalul medicamentelor pentru CCR. ”Abuz de putere”!
Medicamente de sute de mii de lei pentru CCR.
Comisiile reunite de buget – finanțe ale Parlamentului au respins, marți, 04 februarie 2025, o prevedere din bugetul pe anul 2025 al Curții Constituționale, prin care se aloca suma de 700.000 lei pentru decontarea medicamentelor angajaților instituției și foștilor judecători ieșiți la pensie.
”Legat de întrebarea privind asistența socială, sumele prevăzute sunt pentru drepturi medicale pentru diferite categorii de personal, creșterea provenind în special din creșterea proporțională a dreptului medicamentelor”, a răspuns reprezentatul CCR.
Anul trecut era zero, deci nu e o creștere, e o cheltuială nouă. Cumpărați medicamente de 700.000 lei?”, l-a întrebat Năsui.
”Sumele sunt decontate atât pentru personalul Curții Constituționale, cât și pentru foștii judecători. Sunt judecători și magistrați asistenți”, a replicat oficialul CCR.
”Foștii judecători își cumpără medicamente prin CCR?”, l-a întrebat din nou deputatul USR.
Discuțiile au fost suspendate pentru câteva minute, după ce reprezentatul CCR nu a știut să precizeze câte persoane vor beneficia de aceste medicamente.
În final, parlamentarii au adoptat un amendament prin care au respins suma de aproximativ 700.000 lei pentru decontarea medicamentelor la CCR.
Deputatul AUR, Dumitru Viorel Focșa, spune că ”avem nevoie de o LEGE prin care să se sancționeze abuzul de putere pentru funcționarii publici”.
Judecătorii CCR au acoperit, în legea bugetului pentru 2025, nu mai puțin de 700.000 lei pentru decontarea medicamentelor actualilor trădători ai poporului, acești oligarhi din CCR, dar și ai foștilor judecători și personalului auxiliar CCR.
Incredibil cât de venali și criminali sunt acești judecători, cât și toți politicienii din jurul lui Iohannis, Ciolacu, Bolojan și, mai nou, Crin Antonescu – Căcărău, care girează cu vot, în Parlamentul României, așa amendament la Legea Bugetului pe 2025.
Poporul este sufocat de taxe, scumpiri dar și de cea mai mare rată a inflației din Europa, iar oligarhii continuă, fără bun simț dar cu conștiința înecată de lacomia lor, să sugă la propriu sângele propriului popor care i-a ridicat în aceată țară.
Cum așa? Fiindcă așa au semnat trădătorii de la guvernele lui Iohannis implementarea politicii „Green Deal România” cu Bruxelles.
Iar judecătorii CCR, cu salarii de 15.000 euro/lună, își cumpără medicamente și-și fac tratamentele pe banii românilor amărâți, a celor peste 1,2 milioane de pensionari care nu-și pot plăti facturile si trăi decent cu cei 1400 lei/lună după o viață de muncă?
Continua sarabanda jefuirii poporului! Pana cand ?
CCR, o nouă sfidare la adresa pensionarilor de rând. Casele de pensii trebuie să returneze sume însemnate judecătorilor și procurorilor.
In timp ce pensiile obișnuite au fost înghețate, in rimp ce poporul doarme si asteapta ca alesii si numitii neamului sa-si faca datoria, ceea ce nu se va intampla in perioada urmatoare, CCR si-a acordat si dobândă la sumele (ne)cuvenite magistraților.
Este haos la Casa Națională de Pensii Publice, după ce Curtea Constituțională a României a desființat impozitarea progresivă a pensiile judecătorilor si procurorilor, iar asociația personalului din justiție a solicitat restituirea sumelor reținute din luna ianuarie 2024, actualizate cu inflația și dobânda aferentă.
POtrivit ROJUST, se cere „Restituirea sumelor retinute nelegal din pensia de serviciu sa se faca, din oficiu, incepand cu luna ianuarie 2024, actualizate cu indicele preturilor de consum, cu dobanda legala de la data primei retineri si pana la acoperirea integrala a prejudiciului”
Asociatia ROJUST a solicitat deja Casei Nationale de Pensii Publice să dispună ca toate casele județene și teritoriale să aplice unitar Decizia CCR nr. 724/2024.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
