2025. MIZERABILII!!! Partea I.
Motto:
„Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!”
Modificarea anulată de Guvern în cazul magistraților.
Diurna de mii de euro a magistraților detașați si nedetasati rămâne în vigoare, in ciuda Ordonatei Saraciei (Trenulet) care afecteaza milioane de romani.
Noul ministru al Finanțelor, Tanczos Barna, a explicat că menținerea diurnei de 2% în cazul magistraților este o excepţie cerută de Ministerul Justiţiei. Numărul beneficiarilor este însă limitat la 300 de persoane. Diurna ar fi urmat să fie redusă prin ordonanța trenuleț.
Măsuri de reducere a diurnei au fost aplicate NUMAI în cazul altor categorii profesionale, prin ordonanța trenuleț adoptată de Executiv la finalul anului. Inițial, măsura era propusă și în cazul magistraților.
„Diurna de 2% a fost tăiată în toate sectoarele, cu excepţia a 300 de persoane din sistemul Ministerului Justiţiei. A fost solicitată din Ministerul Justiţiei pentru a nu perturba activitatea în instanţe”, a explicat ministrul Finanţelor Publice într-o intervenție la Antena 3 CNN.
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a anunțat, luni, 30 decembrie 2024, după ședința de guvern, că magistrații detașați vor continua să primească diurnă specială, numărul beneficiarilor fiind limitat la 300 de persoane.
Este vorba de judecători și procurori detașați în interes de serviciu în alte localități decât cele de domiciliu.
Magistrații din vârful justiției câștigă și peste 30.000 de euro pe an ca diurnă, arată o investigație Rise Project. Printre cele mai mari diurne sunt cele încasate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, ale căror salarii anuale depășesc 500.000 de lei.
Discutam despre diurna acordată, potrivit legii, judecătorilor, procurorilor și personalul asimilat acestora şi magistraţilor-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu.
Diurna este acordată pe durata delegării în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară.
Nota: Afirmatiile lichelei de la Ministerul finantelor reprezinta o minciuna sfruntata. In partea a doua a materialului, vom prezenta o investigatie a Rise Project care demonstreaza sumele imense de bani care intra in buzunarele fara fund ale magistratilor, inclusiv aceste diurne speciale de 2 % din salariul brut, acordate indiferent de locul in care judecatorii si procurorii isi desfasoara activitatea – in localitatea de domiciliu sau in afara acesteia.
De asemenea, sustinem ca cele spuse de golanul de la finante sunt si un afront la adresa milioanelor de oameni care muncesc pe salariul minim pe economie.
Acestia din urma sunt obligati ca, din bruma de bani ( maximum 57 % din efortul fizic si intelectual depus – restul de 43% fiind CAS, CASS, Impozit venit) pe care o primesc de la patroni in schimbul muncii prestate, sa contribuie la bunastarea nesimtita a politicienilor si acolitilor acestora, intre care se numara toti acesti magistrati pusi pe capatuiala, ca urmare a saracirii noastre continue si inexorabile.
Proiectul inițial al „ordonanței trenuleț”, prevedea mai multe măsuri de reducere a privilegiilor personalului din sistemul judiciar.
În documentul inițial, pregătit de Guvern, se prevedea că diurnele de delegare și detașare ale judecătorilor, procurorilor, grefierilor, magistraților-asistenți și ale personalului din justiție care își desfășoară activitatea în alta localitate se vor plăti în baza unei hotărâri de guvern din 2016. Aceasta prevede o diurnă de 23 de lei pe zi. Modificarea a stârnit nervozitate în rândul personalului din justiție. Pe fondul presiunilor, prevederea a fost scoasă din forma finală a ordonanței.
„Diurna specială pentru magistrați este limitată la un număr de 300 persoane care asigură buna funcționare la nivel national și această modificare a fost introdusă în ordonanță.
Parlamentarii și-au pierdut această diurnă”, a declarat ministrul Finantelor, Tánczos Barna, la finalul ședinței de guvern.
Întrebat câți magistrați beneficiau până în acest moment de diurnă, Barna a răspuns: „Am cerut de la Ministerul Justiției o limitare a acordării acestui drept. Am primit această estimare de limitare până la 300 de persoane. Sunt deja detașați”.
Nota: Ce a vrut sa spuna dl. Barna cu afirmatia „sunt deja detasati ? Primeau si cei care urmau sa fie detasati ? Si cei care „urmau” sa fie detasati, nu erau detasati niciodata.
Cele mai mari diurne, încasate de magistrații care deja au cele mai mari venituri
Diurna reprezintă 2% pe zi din îndemnizația brută a celui care o încasează si se acordă judecătorilor și procurorilor (magistrati) detașați la instituții în afara localităților de domiciliu. Cele mai mari diurne sunt încasate, automat, de magistrații cu cele mai mari venituri.
Casta magistraților de la Consiliul Superior al Magistraturii este una privilegiată. Veniturile acestora, potrivit declarațiilor de avere, depășesc 500.000 de lei pe an. Însă, în multe cazuri, acestor sume li se adaugă alți bani câștigați prin hotărâri judecătorești.
Printre excepții se numără secretarul general al CSM, judecătoarea Simona Andreea Uzlau. Aceasta a încasat în 2023 venituri salariale în cuantum de 474.008 lei și diurna de detașare în cuantum de 135.794,36 lei.
Simona Uzlau este unul dintre cei mai longevivi magistrați detașați în CSM de aproape 20 de ani.
Soțul acesteia, magistratul Ionuț Uzlau este detașat de peste zece ani la CSM, respectiv Inspecția Judiciară.
Acesta nu făcut publică diurna câștigată, fiind consemnate în declarația de avere doar salariile de la Inspectia Judiciară, în cuantum de 203.825 lei și restanțe de peste 5.000 lei.
Potrivit ultimei declarații de avere, ea a câștigat anul trecut salarii în cuantum de 322.806 lei, la care s-a adăugat diurna în valoare de 73.432 lei. In plus,a primit si drepturi salariale restante de la Curtea de Apel din Timișoara în valoare de 92.714 lei.
Procurorul general al României, Alex Florența și soția sa, Flavia Maria Cristina, sunt printre magistrații care au dat statul în judecată pentru salarii mai mari. Si au câștigat. Cei doi aveau oricum salarii imense: în anul fiscal 2022, el a obținut circa 22.000 lei/lună, net, iar ea ușor peste 16.500 de lei pe lună, net, în medie.
Procurorul General al României, Alex Florin Florența a câștigat, în 2023, venituri salariale, restanțe și spor pentru proiecte europene, în cuantum total de 643.807 lei, adică peste 130.000 de euro.
Ce venituri au publicat șefii instituțiilor din Justiție
Președinta CSM, judecătoarea Denisa Angelica Stănișor (foto jos) a câștigat anul trecut 555.032 lei din salarii. Pe lângă această sumă ea a mai încasat 374.944 lei drepturi salariale din hotărâri judecătorești, 86.001 lei din proiecte și 8.597 lei indemnizație pentru deplasări externe.
Procurorul Daniel Horodniceanu (foto jos), fost vicepreședinte CSM, a declarat pentru anul 2023 venituri totale în cuantum de 418.920 lei. Chiar credeți?
Judecătorul Alin Vasile Ene (foto jos), membru CSM: 510.736.24 de lei salarii, la care se adaugă 60.300 venituri restante de la Tribunalul Prahova.
Judecătoarea Ramona Grațiela Milu (foto jos), membru CSM: 532.399 de lei salarii, la care se adaugă venituri restante de 22.073 de lei.
Judecătorul Claudiu Marian Drăgușin, membru CSM: 508.601 de lei salarii și 94.264 de lei restanțe salariale.
Veniturile colosale ale magistraților sunt dublate și de numeroase proprietăți: apartamente, case de locuit și case de vacanță.
Raiul diurnei din magistratura română. Judecători și procurori de la vârful sistemului, în drum spre alte tranșe de bani nemunciți
Rise Project a publicat o investigație despre raiul diurnei din magistratura română. Zeci de mii de euro au câștigat ca diurnă judecătorii și procurorii, detașați si nedetasati, de-a lungul anilor.
Spre exemplu, judecătoarea pensionară Gabriela Baltag, membră a CSM între 2017 și 2022 a încasat, în această calitate, diurne în valoare de 180.000 de euro.
Bun venit pe însorita planetă pe care trăiesc magistrații români!
Aici, diurnele pot depăși suma de 30.000 de euro pe an.
Ele nu sunt plătite ocazional, în funcție de deplasările în interes de serviciu pe care magistrații le fac în afara localității în care lucrează.
Ci în toate zilele în care aceștia merg la birou.
Cheltuirea lor nu e verificată de nimeni și nu trebuie justificată nimănui. Pur și simplu, sunt niște sume forfetare enorme, oferite cu titlu de bani de buzunar.
Deocamdată, din aceste diurne se înfruptă o minoritate a breslei:
- judecătorii și procurorii care figurează ca fiind „detașați” în alte localități decât cele în care își au adresa de domiciliu;
- membrii Consiliului Superior al Magistraturii și inspectorii Inspecției Judiciare care nu au buletin de București.
Iar unii dintre ei au primit permisiunea să se așeze. Altora această permisiune ar putea să li se acorde curând.
Printre cei care au forțat sau încă forțează obținerea acestui privilegiu se numără președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, procurorul general al României, Alex Florența, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Denisa Stănișor, președinta Institutului Național al Magistraturii, Simona Marcu etc.
Pe ea și-au trecut numele inclusiv câțiva dintre numeroșii pensionari juvenili ai magistraturii române. Aceștia solicită respectivul privilegiu în mod retroactiv, pentru anii în care încă mai mergeau la serviciu.
Calea spre transformarea acestui premiu financiar gigantic într-un beneficiu de masă a fost cimentată în martie 2023 de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
La momentul acela, mai mulți judecători ai instanței supreme au interpretat un text de lege în sensul în care le era și lor de folos și au obligat, astfel, toate instanțele din țară să accepte genul acesta de pretenții pecuniare.
Practic, beneficiarul ei primește un plus salarial de 2% pentru fiecare zi în care își face apariția la serviciu.
Cum într-o lună calendaristică sunt aproximativ 22 de zile lucrătoare, în final, această bonificație neîntreruptă va conduce la amplificarea venitului său cu până la 44%.
Trambulina acesta financiară este atât de spectaculoasă încât a ocupa, astăzi, o poziție eligibilă pentru o astfel de diurnă echivalează cu instalarea într-una dintre cele mai profitabile cariere din sistemul judiciar.
Pentru a înțelege cum funcționează regula acestei diurne, să zicem că un procuror domiciliat în Alba Iulia activează la un parchet din Sibiu.
Pe lângă indemnizație, statul îi acoperă cheltuielile cu chiria în orașul în care lucrează.
După un timp, însă, e detașat la un parchet din Deva, loc unde petrece trei ani.
Statul îi acoperă, de asemenea, cheltuielile de cazare în Deva, însă, suplimentar, zi de zi, vreme de trei ani, îi plătește și o diurnă de 2%.
Paradoxal, el este tot atât de departe de casă și când lucrează la Sibiu, și când lucrează la Deva.
Însă pentru simplul fapt că la Deva a ajuns să lucreze prin detașare, nu prin numire (ca la Sibiu), la salariu i se va adăuga această uriașă diurnă.
Ca să avem o reprezentare concretă a felului în care se desfășoară această beție a cheltuirii banului public, putem lua un exemplu real.
Cel al unei judecătoare care, în cea mai mare parte a carierei, a figurat ca fiind „detașată”.
Este vorba de Andreea-Simona Uzlău.
De mai bine de 15 ani, aceasta a fost detașată dintr-o poziție de judecător al Curții de Apel București în tot felul de posturi din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Astăzi, ocupă funcția de secretar general al CSM.
Calitate în care, anul trecut, a ridicat o diurnă de 27.000 de euro.
(Adăugată unui salariu de 66.000 de euro).
- A fost detașată. Ceea ce înseamnă că, la cerere, și-a schimbat locul de muncă dintr-o clădire din București în altă clădire din București.
- Nu are adresa de domiciliu în localitatea în care a fost detașată (București).
Interesant e că în anii de debut ai interminabilei sale detașări, Uzlău a avut buletin de București.
Prin urmare, nu a primit diurnă.
După un timp, și-a mutat domiciliul în afara Capitalei și a început să primească diurnă.
O schimbare de buletin cu o rentabilitate fulminantă.
I-a adus câștiguri din diurne în valoare de peste 180.000 de euro.
- Persoane care au proprietăți imobiliare în orașele în care au fost detașate, dar care nu au și adresa de domiciliu înregistrată acolo.
Prin urmare, acestea încasează diurnă pentru că merg la serviciu într-un oraș în care se găsește propria casă.
Este cazul judecătoarei Elena Roxana Popescu — proprietara unui apartament foarte spațios în București — care activează, de asemenea, ca magistrat detașat la CSM.
În ultimii doi ani, aceasta a ridicat diurne în valoare de 32.000 de euro.
Va urma!
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
