Foto: Protestul lacomiei. Ciolacu cedează după ce judecătorii au amenințat cu greva. Din ordonanța „trenuleț” a fost scos articolul care îi nemulțumea. Adunarea Generală a judecătorilor de la Tribunalul București decisese amânarea tuturor proceselor, cu excepția celor urgente, din cauza acestui articol.
Motto:
„Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!”
Sinteza episoadele1, 2 si 3.
Modificarea anulată de Guvern în cazul magistraților.
Diurna de mii de euro a magistraților detașați si nedetasati rămâne în vigoare, in ciuda Ordonatei Saraciei (Trenulet) care afecteaza milioane de romani.
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a anunțat, luni, 30 decembrie 2024, după ședința de guvern, că magistrații detașați vor continua să primească diurnă specială, numărul beneficiarilor fiind limitat la 300 de persoane. Este vorba de judecători și procurori detașați în interes de serviciu în alte localități decât cele de domiciliu. Magistrații din vârful justiției câștigă și peste 30.000 de euro pe an ca diurnă, arată o investigație Rise Project. Printre cele mai mari diurne sunt cele încasate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, ale căror salarii anuale depășesc 500.000 de lei.
Cele mai mari diurne, încasate de magistrații care deja au cele mai mari venituri
Veniturile acestora, potrivit declarațiilor de avere, depășesc 500.000 de lei pe an. Însă, în multe cazuri, acestor sume li se adaugă alți bani câștigați prin hotărâri judecătorești.
Ce venituri au publicat șefii instituțiilor din Justiție
Președinta CSM, judecătoarea Denisa Angelica Stănișor a câștigat anul trecut 555.032 lei din salarii. Pe lângă această sumă ea a mai încasat 374.944 lei drepturi salariale din hotărâri judecătorești, 86.001 lei din proiecte și 8.597 lei indemnizație pentru deplasări externe.
Procurorul General al României, Alex Florin Florența a câștigat în 2023 venituri salariale, restanțe și spor pentru proiecte europene, în cuantum total de 643.807 lei, adică peste 130.000 de euro.
Procurorul Daniel Horodniceanu, fost vicepreședinte CSM, a declarat pentru anul 2023 venituri totale în cuantum de 418.920 lei.
Judecătorul Alin Vasile Ene, membru CSM: 510.736.24 de lei salarii, la care se adaugă 60.300 venituri restante de la Tribunalul Prahova.
Judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membru CSM: 532.399 de lei salarii, la care se adaugă venituri restante de 22.073 de lei.
Judecătorul Claudiu Marian Drăgușin, membru CSM: 508.601 de lei salarii și 94.264 de lei restanțe salariale.
Veniturile colosale ale magistraților sunt dublate și de numeroase proprietăți: apartamente, case de locuit și case de vacanță.
Raiul diurnei din magistratura română. Judecători și procurori de la vârful sistemului, în drum spre alte tranșe de bani nemunciți
Aici, diurnele pot depăși suma de 30.000 de euro pe an.
Ele nu sunt plătite ocazional, în funcție de deplasările în interes de serviciu pe care magistrații le fac în afara localității în care lucrează.
Ci în toate zilele în care aceștia merg la birou.
Cheltuirea lor nu e verificată de nimeni și nu trebuie justificată nimănui. Pur și simplu, sunt niște sume forfetare enorme, oferite cu titlu de bani de buzunar.
Lista pretendenților este în continuă actualizare. Pe ea și-au trecut numele inclusiv câțiva dintre numeroșii pensionari juvenili ai magistraturii române. Aceștia solicită respectivul privilegiu în mod retroactiv, pentru anii în care încă mai mergeau la serviciu.
Detasarea continua. Mai mult sau mai putin legal sunt schimbate adresele de pe buletin – o alta metoda care umple buzunarele magistratilor cu peste 150.000 lei/anual.
Partea a V a
Alte tipuri de detasari.
DETAȘAREA POLITICĂ
Un lucru mai puțin cunoscut publicului larg e că, prin tertipul detașării, magistrații pot să încaseze aceste diurne imense chiar și atunci când părăsesc sistemul judiciar și se angajează ca funcționari la guvern.
Cariera procuroarei Oana Schmidt-Hăineală (foto jos) oferă un exemplu ilustrativ în acest sens.
Detasare cu orice pret. Totul pentru bani, totul pentru victorie financiara.
Pe parcursul anului 2018, Hăineală a fost detașată de la un parchet din Bacău la Ministerul Justiției, unde a condus corpul de control al ministrului Tudorel Toader.
Diurna pe care a încasat-o în acel an s-a ridicat la 34.000 de euro.
Un document al CSM arată ca Hăineală era considerată atât de utilă de către puterea politică din epoca Dragnea, încât, inclusiv Carmen Dan și-a dorit să o „detașeze” în ministerul pe care îl conducea, cel de Interne.
DETAȘAREA ELECTORALĂ
Pe lângă detașările definite expres de lege, magistraților li se oferă oportunitatea recoltării diurnei de 2% și atunci când sunt organizate alegeri.
Mai exact, când sunt înființate birourile electorale — în cadrul cărora dobândesc un controversat statut de „detașați”.
În realitate, în cazul acesta, detașarea se produce doar pe hârtie, magistrații neschimbându-și locul de muncă.
Pentru că legea nu e clară în privința celui care trebuie să suporte factura acestei diurne, judecătorii deschid, frecvent, acțiuni în instanță, luând la țintă tot felul de instituții publice.
Așa a făcut, de exemplu, judecătorul Narcis Erculescu (foto jos), actual membru al CSM.
Acesta a cerut Consiliului Județean Dâmbovița plata unei diurne de 7.000 de euro pentru prezența sa în biroul electoral județean de la alegerile locale din 2020.
Așa a făcut și judecătoarea Elena Popoiag, de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aceasta a cerut Autorității Electorale Permanente să-i vireze în conturi 5.200 de euro — echivalentul diurnei pentru zilele în care fusese membră a Biroului Electoral Central, la prezidențiale din 2014.
Ambele cereri au obținut câștig de cauză în instanță.
Cum altfel, daca tot colegii lor judeca procesele.
ALTE FILIERE DE ACCEDERE LA DIURNA DE 2%
„Detașarea” nu este singura poartă pe care se poate pătrunde în paradisul financiar al diurnei de 2%.
Accesul la acești munți de bani nemunciți este deschis și pentru alte cariere din sistemul judiciar.
Mai exact, pentru membrii permanenți ai Consiliului Superior al Magistraturii, în număr de 16, și pentru inspectorii de la Inspecția Judiciară — în număr de 42, potrivit organigramei actuale.
Această diurnă nu se plătește însă din oficiu.
Pentru a o încasa, beneficiarii ei trebuie să îndeplinească o condiție, iar această condiție e cea deja cunoscută: ca adresa lor din buletin să fie înregistrată în afara Bucureștiului.
Aceștia pot să aibă proprietăți imobiliare în București, pot locui, de facto, în București, însă, dacă nu au adresa legală în București, statul le varsă în conturi, an de an, această colosală diurnă.
Actuala șefă a Inspecției Judiciare, Roxana Petcu (foto jos), îndeplinește cu brio această condiție.
Deține o casă spațioasă în Mogoșoaia, comună lipită de Capitală și absorbită în aglomerația urbană a acesteia.
Pentru că nu are, totuși, domiciliul în București, în ultimii doi ani, a încasat o diurnă de 40.000 de euro.
PRETENȚII LA MAI MULT. BONUSUL DE 60%
Pentru a înțelege mai bine cât de dragi îi pot deveni unui magistrat banii care se preling în conturile lui pe această filieră, ne întinde o mână de ajutor cazul judecătorului Lucian Netejoru (foto jos), astăzi, pensionar.
Cât timp ocupa scaunul de șef al Inspecției Judiciare, acesta a deschis o acțiune în instanță, cerând să i se plătească diurnă și pentru weekend-uri, nu doar pentru zilele în care mergea la serviciu.
Cu alte cuvinte, a căutat să obțină o majorare a bonusului lunar al diurnei dinspre 44% spre 60%.
Va urma.
