2025. Prăduitorii de la Ministerul Apărării Naționale. Astăzi, General Infractor de brigadă Dănuț Saulea.
„Un hoț, o pensie, un grad de general: Republica penală îl premiază pe Dănuț Saulea”!
Dănuț Saulea, generalul cu epoleți de carton și condamnare penală la activ!
Cine este Dănuț Saulea? Un nume care ar fi trebuit să dispară din memoria publică imediat după condamnarea sa penală. În schimb, sistemul l-a protejat, l-a glorificat, l-a decorat, iar statul român continuă să-i plătească pensia specială, ca unui înger al națiunii.
Iată povestea unei cariere construite pe pile, influență, rețele, minciună și trădare a principiilor fundamentale ale serviciului public.
Începutul carierei, de la protecție la impostură!
Dănuț Saulea a activat ca ofițer în cadrul Serviciului de Protecție și Pază, o instituție de elită a statului român, responsabilă cu protecția demnitarilor. Poziția i-a oferit acces la lumea puterii, acolo unde deciziile se iau dincolo de ochii presei, unde relațiile personale contează mai mult decât competențele.
Nu era un militar remarcabil prin fapte sau strategii, ci prin abilitatea de a se face util politicienilor influenți.
Sprijinul politic nu a întârziat să apară. Datorită rețelelor construite în timp, Saulea a devenit deputat în Parlamentul României, intrând astfel în categoria aleșilor poporului.
Acolo nu a excelat prin inițiative legislative sau prin luptă pentru interesul public, ci prin transformarea funcției într-un instrument personal de influență și profit.
Ce a făcut concret?
În vara lui 2009, Dănuț Saulea, fost ofițer în cadrul Serviciului de Protecție și Pază și deputat din partea Partidului România Mare, a pretins 50.000 de euro de la un denunțător,un preot, în schimbul promisiunii de a interveni pe lângă primăria din Adunații Copăceni, astfel încât acesta să obțină terenuri reconstituite sau schimb de terenuri publice.
În fapt, a cerut doar 18.000 USD, și a fost prins în flagrant când primea o tranșă de 15.000 de dolari americani.
Cum s-a derulat schema:
- La 19 iunie 2009, după o cerere inițială de 50.000 de euro, Saulea a acceptat o primă tranșă de 3.000 de dolari americani.
- Pe 19 august 2009, Direcția Națională Anticorupție l-a prins cu 15.000 de dolari în mână, în timp ce lua restul mitei.
- Procurorii au dispus arestarea preventivă a lui Saulea pentru 29 de zile, urmată de trimiterea în judecată.
Ce părea un dosar clasic de trafic de influență s-a soldat cu o condamnare la 3 ani cu suspendare, în martie 2013. Curtea a subliniat că nu era vorba doar de o simplă abatere de la lege, ci, a fost o tentativă flagrantă de a manipula accesul la bunuri publice cu ajutorul influenței sale .
Paradox ridicol și uluitor în același timp: Saulea a fost avansat la gradul de general în rezervă chiar în timpul anchetei. Adică, a intrat în Justiție cu epoleți, a ieșit tot cu epoleți, fără nicio decădere oficială .
Concluzie dură:
- Fapta: cerere de mită – 3.000 USD + 15.000 USD;
- Pretext: schimburi de terenuri prin influență politică;
- Flagrantul: 19 august 2009 – probă incontestabilă;
- Rezultat juridic: 3 ani cu suspendare (martie 2013);
- Complici: funcționari locali și apropiați politici din PRM;
- Paradoxul: nicio sancțiune publică sau degradare în pensie/graduare.
Asta nu e eroism, ci mituire la vârf, orchestrată de un om care a purtat uniforma Serviciului de Protecție și Pază și meseria de deputat sub umbrela legii.
A rămas cu pensie, cu titulatură de general, cu nostalgie în partid și fără nicio rușine oficială. Atâta vreme cât „dosarele de generali” se termină cu grade, pensii și decorații, nu cu lipsă de onoare, nu avem o Justiție reală.
Recompensa: avansarea la gradul de general!
Paradoxal, Saulea a fost avansat la gradul de general de brigadă în rezervă în timp ce era deja cunoscut ca fiind cercetat penal.
Gradul de general, într-o Românie normală, ar trebui să se acorde pentru fapte de arme, pentru conducerea unor operațiuni, pentru loialitate față de patrie. În realitate, se acordă pe criterii de servilism politic și apartenență la rețele de influență.
Cine l-a susținut? Numirea sa a fost girată de oameni din ministere, din Serviciul de Protecție și Pază, dar și din Parlament. Numele acestora au rămas ascunse sub pretextul confidențialității, dar este limpede că generalul Saulea a fost un soldat al intereselor de gașcă, nu al poporului român.
După condamnare: niciun pas înapoi!
Ce s-a întâmplat după condamnare? Nimic. Saulea a rămas cu gradul, cu pensia, cu influența. Nicio autoritate nu a cerut degradarea sa. Nicio instituție nu a încercat să-i retragă privilegiile.
Nu a fost exclus din nicio asociație militară, nu a fost chemat să dea socoteală pentru onoarea înşelată a Armatei Române. În schimb, a fost tratat ca un „băiat al sistemului” care a greșit puțin, dar rămâne de-al nostru.
Concluzie: un simptom al bolii!
Cazul Saulea nu este excepția, ci regula. Este simptomul unei boli sistemice: transformarea instituțiilor statului în sinecuri pentru fidelii politici. Atâta vreme cât ofițerii condamnați penal rămân generali, iar funcțiile publice sunt tratate ca monedă de schimb între rețele de interese, nu putem vorbi despre un stat de drept, ci despre o caricatură de republică.
Dănuț Saulea nu e un erou, nu e un veteran, nu e un om de onoare. Este simbolul generalului de carton: cu epoleți lucioși, dosar penal și legitimație de impostor de stat.
Epilog: un precedent periculos, o tăcere asurzitoare!
Cazul Saulea este o lecție amară despre cum funcționează statul paralel românesc. Nu acel stat paralel invocat în lozinci, ci rețeaua de tăceri, numiri, protecții și complicități care fac posibil ca un condamnat penal să devină general, să primească pensie specială și să nu dea niciodată socoteală în fața opiniei publice. Acest precedent deschide ușa pentru alți impostori cu epoleți, care știu că sistemul nu doar că te iartă, dar te și răsplătește.
În orice armată adevărată, onoarea este capitalul suprem. La noi, onoarea a fost înlocuită cu pilele, cu carnetul de partid și cu aprobările semnate la foc automat.
Saulea nu este doar o pată pe uniformă. Este o rană deschisă. Iar refuzul sistemului de a-l condamna moral, de a-i retrage gradele și privilegiile, este dovada vie că în România nu avem un stat care sancționează hoția la vârf, ci un stat care o reciclează și o încurajează.
Într-un sistem sănătos, epoleții se dau pe merit și se pierd la rușine. În România, epoleții se lipesc cu superglue pe umerii celor care știu să tacă la timp și să plătească unde trebuie.
Dănuț Saulea trebuie să devină simbolul unei reforme reale, nu al unei resemnări cronice. Niciun general condamnat penal nu ar trebui să păstreze onoarea, pensia sau titlul. Și, mai ales, niciun sistem nu este funcțional atâta timp cât corupția uniformizată rămâne nepedepsită.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Surse utilizate:
https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=1595
https://www.mediafax.ro/social/deputatul-danut-saulea-retinut-de-dna-4784956
