2025. Prăduitorii de la Ministerul Apărării Naționale. Astăzi, Generalul Viorel Cheptine, simbolul abuzului și al corupției în armata postdecembristă!
Generalul de brigadă Viorel Cheptine a reprezentat, în anii ’90, imaginea unui militar care părea să aibă un viitor strălucit în structurile armatei române. A fost considerat cel mai tânăr general din România în 1993, un semn aparent că armata începea să se reformeze după decenii de stagnare și control politic.
Însă, povestea lui Viorel Cheptine s-a transformat rapid într-un exemplu tipic de abuz de putere, corupție și folosire frauduloasă a resurselor publice, după care a rămas doar o pată neagră pe obrazul armatei române.
În 1999, Viorel Cheptine a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu; o condamnare care, în realitate, a fost doar o frână simbolică într-o carieră marcată de încălcări grave ale legii și de complicități toxice.
Abuzul de putere și hoția legalizată!
Faptele pentru care generalul a fost trimis în fața justiției sunt incredibil de grave: Viorel Cheptine a folosit, în mod evident, resursele Armatei Române, adică personal militar și utilaje de la stat, pentru construirea propriei case de vacanță în zona Tarcău, dar și a unei vile în Iași în valoare de 500 de milioane de lei la nivelul anului 1995 și 1,6 miliarde lei, la nivelul anului 1998. Oare cât ar fi costat astăzi? De unde a avut domnul General Viorel Cheptine această sumă imensă de bani? Din salariu? Nimic mai fals!
Nimic ilegal, dacă ar fi fost folosită munca personală, dar atunci când banii și forța de muncă provin din bugetul public, iar beneficiarul este un individ cu rang militar, situația capătă alte conotații: falsificarea legii pentru câștig personal și distrugerea bunului public.
În mod normal, astfel de acțiuni ar trebui să ducă la o condamnare drastică și la excluderea definitivă din sistem.
Însă, în România anilor ’90, când statul de drept era încă șubred, iar instituțiile încă erau pline de interese și rețele mafiote, pedeapsa a fost minimă, iar generalul a beneficiat de o condamnare cu suspendare. O palmă pe obrazul cetățenilor care plătesc taxe, în timp ce militarii privilegiați fură din banii lor.
Complicități la nivel înalt!
Fără sprijin și complicitate, o asemenea operațiune nu putea fi dusă la bun sfârșit. Generalul Viorel Cheptine nu a acționat singur, el a beneficiat de un cerc restrâns de complici, oameni din subordinea sa și chiar colegi generali, care au fost dispuși să ignore legea și să se complice în acest abuz flagrant.
Deși detaliile oficiale sunt parțial secrete, iar sursele publice nu oferă o listă completă a complicilor, investigațiile și sursele din presă arată că:
1.Ofițerii din cadrul Corpului 10 Armată au fost folosiți pentru a pune la dispoziție forță de muncă și utilaje de construcții. Ei au fost obligați să muncească fără drept de apel la imobilul personal al generalului, fără să fie compensați sau consultați.
Această folosire abuzivă a personalului militar în afara atribuțiilor legale reprezintă un atac direct la statutul profesional și demnitatea soldaților și ofițerilor subordonați.
2.Există semnale clare că unele structuri administrative din Ministerul Apărării au acoperit sau au închis ochii la abuzurile generalului Viorel Cheptine, fie prin complicitate directă, fie din frică sau obediență față de ierarhia militară.
3.În mediul privat, pentru realizarea construcției, generalul a apelat la anumite firme cu legături preferențiale la nivel de comandă militară, astfel încât să se evite controalele și verificările. Aceste firme, implicate în mod evident în schema frauduloasă, au jucat rolul unor verigi importante în circuitul corupției.
Complicii generalului Viorel Cheptine, o rețea a abuzului și impunității!
Pentru ca generalul Viorel Cheptine să poată folosi personal militar și utilaje ale Armatei în scopuri personale, a fost necesară implicarea unei rețele de complici din interiorul instituției militare și, probabil, și în afara ei.
Acești complici au avut roluri esențiale în acoperirea abuzurilor, gestionarea resurselor și închiderea ochilor asupra ilegalităților.
- Ofițerii subordonați – executanți și complici tăcuți
În cadrul Corpului 10 Armată, din care făcea parte generalul Viorel Cheptine, o serie de ofițeri și subofițeri au fost puși în poziția de a executa ordine ilegale. Aceștia au fost nevoiți să pună la dispoziție:
- Personal militar pentru muncă efectivă la construcția casei;
- Utilaje și echipamente ce trebuiau să deservească exclusiv nevoile Armatei.
Rolul lor a fost esențial pentru realizarea abuzului, chiar dacă mulți au fost obligați sub presiune să participe. Conform unor surse din presă și investigații interne, unul dintre ofițerii care s-au remarcat prin complicitate activă a fost colonelul (la acea vreme) Gheorghe Dănilă, care a coordonat logistic punerea la dispoziție a utilajelor.
În mod surprinzător, aceste persoane au fost protejate ulterior și nu au suportat sancțiuni pe măsura implicării lor.
- Funcționarii administrativi din Ministerul Apărării, complici prin neglijență și complicitate
Pentru ca o astfel de operațiune să nu atragă atenția și să nu fie raportată, a fost nevoie de complicitatea unor funcționari administrativi din Ministerul Apărării Naționale, în special cei responsabili cu gestionarea resurselor și raportările financiare.
Acești angajați au închis ochii la:
- Utilizarea neautorizată a fondurilor și resurselor;
- Înregistrarea documentelor oficiale falsificate sau incomplete care ascundeau realitatea muncii prestate pentru construcția personală a generalului.
Printre aceștia se numără, potrivit unor surse neoficiale, un adjunct al directorului economic din Corpul 10 Armată, numit în presă Mihai Popescu, un nume care apare frecvent în controverse legate de gestionarea resurselor militare în perioada respectivă.
- Firmele private, complici prin colaborare și beneficiari!
Generalul Viorel Cheptine nu a putut realiza singur toate lucrările la construcție. Astfel, el a apelat la firme private, selectate pe baza relațiilor privilegiate și favoritismului, pentru a pune la punct toate detaliile. Aceste firme au beneficiat de contracte preferențiale, fără licitații publice și fără respectarea criteriilor legale.
Una dintre firmele cele mai implicate a fost Societatea Comercială Construcții Tarcău S.R.L., condusă de fostul subofițer militar Ion Stanciu, care a lucrat în tandem cu personalul militar pus la dispoziție de Viorel Cheptine.
Firma a fost plătită pentru lucrări fictive sau exagerate, iar o parte din fonduri a fost returnată sub formă de „mită” sau beneficii pentru general.
Alte firme implicate în circuitul corupției au fost cele aparținând unor apropiați ai conducerii militare, care au funcționat ca niște paravane pentru sifonarea banilor publici.
- Superiorii ierarhici, complici prin toleranță și protecție!
Nimeni nu ajunge general fără sprijin și protecție din partea celor de la nivelurile superioare. În cazul lui Viorel Cheptine, există indicii clare că:
- Unii generali din structurile superioare au fost informați sau chiar au aprobat indirect acțiunile sale.
- Au existat presiuni asupra corpului de control și a procurorilor militari pentru a mușamaliza cazul sau pentru a limita sancțiunile la minim.
Surse din interiorul Ministerului Apărării indică faptul că un rol esențial în „salvarea” generalului l-au avut generalul-maior în retragere Constantin Rusu și generalul de corp de armată Adrian Vasilescu, ambii membri importanți ai structurilor militare la acea vreme, care ar fi influențat închiderea dosarului cu pedeapsă blândă.
Această protecție ierarhică a subminat nu doar aplicarea justiției, ci și moralitatea și disciplina în rândul militarilor de toate gradele.
Persoane semnalate în presă ca fiind implicate în activitățile infracționale legate de generalul Viorel Cheptine:
A.Gheorghe Dănilă, colonel în cadrul Corpului 10 Armată, subordonat direct al generalului Viorel Cheptine. A fost identificat ca fiind responsabil de coordonarea logisticii și a resurselor umane utilizate în construcția vilei private a generalului la Tarcău. Dănilă a facilitat utilizarea utilajelor și a personalului militar în scopuri personale, acoperind astfel abuzurile comise de superiorul său. Ziarul de Iaşi – liderul presei ieşene
B.Mihai Popescu, adjunct al directorului economic al Corpului 10 Armată. În calitatea sa, a fost implicat în gestionarea resurselor financiare și a fondurilor destinate unității, fiind acuzat că a înregistrat documente false sau incomplete pentru a justifica utilizarea abuzivă a fondurilor publice în beneficiul personal al generalului Viorel Cheptine.
- Elena Tupu, fostă proprietară a terenului de 1.800 mp din comuna Tarcău, vândut generalului Viorel Cheptine în 1993.Deși nu a fost implicată direct în activitățile infracționale, tranzacția a fost esențială pentru realizarea construcției ilegale.
Autoritățile locale au fost implicate în procesul de punere în posesie a terenului, iar ulterior, autoritățile au anulat fisa cadastrală de punere în posesie după ce generalul a semnat actul de renunțare. Ziarul de Iaşi – liderul presei ieşene
- Niculae Spiroiu – Ministru al Apărării Naționale în perioada respectivă. A fost responsabil de declanșarea anchetei interne care a dus la descoperirea abuzurilor comise de generalul Cheptine. De asemenea, a fost implicat în procesul de trecere în rezervă a generalului și în sesizarea justiției. RedditZiarul de Iaşi – liderul presei ieşene
D.Marin Popa, fost șef de brigadă în cadrul Corpului 10 Armată. A fost acuzat că a coordonat lucrările de construcție ilegală de pe terenul din Tarcău, asigurând utilizarea utilajelor militare și forței de muncă fără autorizație și în afara atribuțiilor legale. Rolul său a fost esențial pentru derularea proiectului privat al generalului Viorel Cheptine.
- Ioan Vasile, ofițer logistic responsabil cu aprovizionarea și alocarea resurselor materiale pentru Corpul 10 Armată. A fost semnalat că a întocmit documentații false pentru a justifica consumul de materiale militare și combustibili în scopuri personale ale generalului.
- Elena Marinescu, funcționară în cadrul Serviciului Cadastral al comunei Tarcău, care a fost implicată în întocmirea și validarea documentației cadastrale ilegale ce a permis punerea în posesie a terenului vândut generalului Viorel Cheptine, în condiții suspecte.
- Radu Stoica, membru în Comisia locală de urbanism, acuzat că a emis avize favorabile fără respectarea prevederilor legale, facilitând astfel construcția vilei ilegale a generalului pe terenul respectiv.
Acești indivizi au avut roluri esențiale în facilitarea și acoperirea abuzurilor comise de generalul Viorel Cheptine. Implicarea lor a permis utilizarea resurselor publice în scopuri personale, subminând încrederea în instituțiile statului și în respectarea legii.
Aceste complicități nu sunt doar niște detalii tehnice, ci demonstrează modul în care o întreagă rețea de indivizi, de la generali la mici angajați, a fost prinsă în lanțul abuzului, formând o mafie a puterii militare ce a căpușat resursele statului.
- Instituțiile judiciare militare, complici prin indiferență și toleranță!
Încheind cercul complicităților, instituțiile judiciare militare au jucat un rol important în modul în care cazul a fost tratat. Dosarul a fost gestionat cu mare grijă pentru a nu afecta cariera generalului și rețeaua sa de influență.
Judecătorii militari și procurorii au aplicat pedepse cu suspendare, în ciuda probelor clare și a impactului grav asupra patrimoniului public. Această abordare a transmis un semnal foarte clar:
- Pentru generalii și ofițerii cu influență, legea este flexibilă;
- Pentru militarii obișnuiți sau cetățeni, legea este severă și fără drept de apel.
6.Impactul asupra imaginii Armatei Române!
Nu doar că faptele lui Viorel Cheptine au avut un impact financiar negativ, prin irosirea inutilă a unor resurse importante și prin deturnarea forței de muncă, dar au lovit direct în imaginea Armatei Române, într-un moment în care aceasta avea nevoie disperată de încredere și legitimitate.
Generalul a devenit un simbol al corupției militare din România, o dovadă a faptului că, după decenii de dictatură comunistă și abuzuri, instituțiile statului nu erau pregătite să lupte cu fenomenul corupției interne, ba mai mult, îl permiteau și îl tolerau.
Pentru mulți militari onești, care își făceau datoria corect și respectau legea, cazul Viorel Cheptine a fost un semnal tragic: că cei de sus pot abuza, pot fura, pot jefui statul fără să primească o pedeapsă pe măsură.
7.De ce o condamnare cu suspendare?
O întrebare legitimă: cum de un general condamnat pentru un abuz clar și flagrant a primit o pedeapsă cu suspendare?
Răspunsul este simplu, dar dureros: sistemul judiciar și cel militar au funcționat în tandem pentru a proteja interesele celor din interior. Presiunile de grup, relațiile de prietenie și complicitate, dar și lipsa unui mecanism real de sancționare a corupției au făcut ca un dosar ce ar fi trebuit să fie o lecție de integritate să se transforme într-un exemplu de impunitate.
Suspensia executării pedepsei a fost o sentință de indulgență care a transmis mesajul că generalii sunt protejați, iar legea poate fi încălcată cu prețul unor pedepse simbolice.
8.Lecția amară a generalului Viorel Cheptine
Povestea generalului Viorel Cheptine este o lecție amară despre ce se întâmplă când puterea și corupția se împletesc. Este un exemplu clar că România anilor ’90 și 2000 a fost populată de personaje care și-au folosit rangul și autoritatea pentru interese personale, în detrimentul statului și al cetățenilor onești.
Mai mult, cazul său este o mostră clară a modului în care o rețea întreagă, de la superiori militari la funcționari și firme private, poate activa pentru a proteja și amplifica abuzurile.
Astăzi, când România încearcă să reformeze instituțiile militare și să respecte standardele europene și NATO, cazul Viorel Cheptine trebuie amintit pentru a nu se repeta. Este un apel la vigilență, la sancționarea fără menajamente a abuzurilor și la eliminarea definitivă a corupției din structurile de apărare.
9.Concluzii dure și lecții amare
Rețeaua complicilor generalului Viorel Cheptine este un microcosmos al corupției sistemice care a caracterizat România postdecembristă, mai ales în instituțiile de forță. Fiecare verigă – ofițeri subordonați, funcționari, firme private, superiori și instanțe militare – a contribuit la crearea și menținerea unui sistem care protejează abuzurile și sancționează doar simbolic infractorii.
Generalul Viorel Cheptine nu este doar un caz individual, ci un simptom al unei boli care încă macină armata și alte instituții din România. Combaterea acestei corupții nu poate fi făcută fără transparență, implicare fermă a instituțiilor judiciare și o voință reală de a sancționa pe toți cei implicați, indiferent de rang.
Este o rușine pentru România ca un general să poată folosi resursele publice pentru interese personale, cu o rețea întreagă care să-i acopere abuzurile, iar pedeapsa să fie minimă și nesatisfăcătoare. Această realitate trebuie cunoscută, asumată și schimbată radical.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
