2025. Toți oamenii președintelui. Astăzi, vicepremierul antiromân Tanczos Barna.
Capitolul I – Cariera „tehnocratului” din Gheorgheni. De la UDMR la trădare mascată.
Tanczos Barna s-a născut la Gheorgheni, Harghita, în 1976, într-o zonă dominată de influența politică a UDMR și a rețelelor de control transilvănene conectate direct la Budapesta.
Absolvent al Academiei de Studii Economice, cu specializări în Germania și Franța, și-a început cariera în structuri publice obscure – Compania Națională de Autostrăzi, apoi în Ministerul Transporturilor.
A fost senator UDMR din 2012, iar între 2020–2023, a fost ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor în guvernele Cîțu și Ciucă.
Un traseu pe hârtie onorabil. În realitate? O carieră făcută exclusiv prin obediență față de UDMR și susținere de la Budapesta, într-un sistem politic care l-a împins în funcții tocmai pentru că nu deranjează Sistemul și slujește tăcut interesele sale.
Încă din perioada în care conducea Ministerul Mediului, Tanczos a adoptat un discurs dublu:
- În fața presei românești: „respectul față de lege și de biodiversitate”.
- În fața presei maghiare: „protejatul valorilor secuiești și al drepturilor comunității maghiare”, chiar și atunci când aceste „drepturi” însemnau desființarea simbolurilor românești sau refuzul arborării drapelului național.
A evitat, cu o abilitate demnă de un diplomat hibrid, orice poziționare clară pe tema autonomiei secuiești, dar și-a manifestat mereu simpatia pentru „organizarea administrativă specifică regiunilor istorice”.
În mod constant, a girat neimplicarea statului român în Harghita și Covasna, acolo unde autoritățile locale (UDMR și ONG-uri maghiare) au creat o administrație de facto paralelă.
Capitolul II – Mafia pădurilor, jaful cu voie, urșii vânați și banii pierduți.
- Retrocedările din pădurile statului – patronate discret de Tanczos Barna.
În timpul mandatului lui Tanczos Barna la Ministerul Mediului, presa de investigație a relatat cazuri concrete de tăieri și retrocedări ilegale sau dubioase:
- Păduri din Covasna și Harghita – peste 20.000 de hectare revendicate de urmași dubioși ai unor „grofi” maghiari.
- Cazul Mihail Kogălniceanu – unde păduri de stat au fost trecute în proprietatea unor firme intermediare conectate la lideri locali UDMR.
- Presa locală din Mureș a documentat, în 2022, faptul că o companie controlată de politicieni locali din UDMR a obținut contracte pentru împăduriri în zone deja împădurite – un furt dublu: fonduri UE și falsificarea realității din teren.
Tanczos Barna n-a intervenit în niciunul dintre aceste cazuri. N-a sesizat DNA, n-a cerut audit, n-a făcut decât să tacă. Asta înseamnă complicitate.
- Urșii, împușcați „legal” – „prin derogare”???
Una dintre cele mai mediatizate mizerii ale mandatului Tanczos Barna a fost „legalizarea” vânătorii de urși prin derogare. De fapt, un mecanism prin care:
- asociații de vânătoare „prietene” cu UDMR primeau derogări pentru a împușca „urși periculoși”.
- animale rare, inclusiv ursoaice cu pui, au fost vânate sub pretextul protecției omului, cu autorizări date rapid și fără transparență.
Un caz celebru:
În 2021, Arthur, considerat cel mai mare urs brun din România, a fost împușcat în Covasna de un prinț austriac – cu aviz de la Ministerul Mediului. Barna s-a spălat pe mâini, dar realitatea a fost clară: autorizația a fost emisă în perioada mandatului său.
- AFM – Fondul de Mediu, canal de bani către clientelă.
Sub conducerea lui Tanczos, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a fost acuzată în repetate rânduri de:
- acordări netransparente de contracte pentru colectare, reciclare și „verificări ecologice”.
- fonduri direcționate spre ONG-uri ecologiste obscure, în realitate paravan pentru rețele de influență UDMR.
- Eșecul programului Rabla Plus – mii de cereri blocate, firmele de mașini electrice acuzând întârzieri și „înțelegeri subterane” între Minister și importatori agreați politic.
- Complicitatea cu mafia lemnului.
Tăierile ilegale de păduri s-au intensificat în perioada 2020–2022, mai ales în:
- Harghita, Neamț, Suceava, Maramureș – zone unde companiile conectate la rețele politice exploatau, fără control, pădurile țării.
- Ministerul Mediului a fost incapabil (sau neinteresat) să impună trasabilitatea lemnului sau monitorizarea satelitară promisă.
- Raportul Greenpeace din 2022 arată clar: fiecare oră, în România dispar 3 hectare de pădure. Sub mandatul Tanczos, s-au pierdut peste 26.000 de hectare. Fără anchete, fără vinovați.
Capitolul III – Ambasadorul Budapestei în Guvernul de la București.
Poziția lui Tanczos Barna în Guvernul României a fost o anomalie asumată: un politician fidel unui partid etnic, loial unei puteri externe, cu agendă paralelă celei naționale. Niciodată n-a avut curajul să condamne:
- declarațiile revizioniste ale oficialilor maghiari care veneau la Tușnad și cereau autonomia.
- hărțuirea simbolurilor românești în județele Harghita și Covasna.
- prezența drapelelor străine în primării din România.
Când în 2023 președintele Ungariei a afirmat că „Ținutul Secuiesc este parte din națiunea ungară”, Tanczos a tăcut. Când premierul Viktor Orbán a vorbit de „unificarea spirituală și teritorială a maghiarilor”, Barna n-a scos un cuvânt.
Mai mult: în declarațiile publice, s-a poziționat deseori împotriva intereselor statului român, refuzând să condamne ferm extremismul maghiar sau propaganda antiromânească din Ungaria.
Concluzie – Tanczos Barna: Funcționarul fidel unei cauze străine.
Tanczos Barna este un exemplu perfect de politician „alogen”, cum spunea Petre Țuțea, care trăiește în România, dar nu cu România. Loial altor interese, altui popor, altei idei despre organizarea statului.
Omul Budapestei în Guvernul României, protejat de Bruxelles, parte dintr-un Sistem care preferă figuri discrete dar loiale unei agende de destructurare națională.
Barna a făcut parte din toate guvernele în care UDMR a fost la masă, dar niciodată nu a reprezentat românii. Ci doar rețeaua tăcerii, a intereselor ascunse și a complicităților etnice.
România nu are nevoie de oameni ca Tanczos Barna. Are nevoie de loiali, nu de infiltrări. Are nevoie de curaj, nu de diplomație duplicitară. Iar în Guvernul Bolojan, el nu e o excepție. E regula.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
