România lui Soroș!

România lui Soroș!

Reluarea discuției publice despre Oamenii lui Soroș în România după dezvăluirea Elenei Udrea din închisoare, prin care se confirmă că magnatul globalist de extremă stânga își permitea să îi ceară unui președinte de stat, respectiv lui Traian Băsescu, să îi susțină aleasa, recte Monica Macovei, propagandista LGBTQ și anticreștină, la președinția României, ne oferă prilejul de a prezenta din nou BRIGĂZILE LUI SOROȘ din politică și societatea civilă:

Oficial, George Soroș s-a implicat în România, în ultimele zile ale anului 1989, imediat după căderea regimului Ceaușescu. Unii spun însă, că activitatea magnatului american de origine maghiaro-evreiască, a început cu mult înainte de căderea regimului Ceaușescu.

Chiar dacă nu a recunoscut niciodată implicarea sa în România de dinainte de 1989, Soroș a admis că s-a implicat în alte țări comuniste, sprijinind financiar oponenții regimurilor respective.

Având în vedere că Soroș a înființat Grupul de Dialog Social chiar în 31 decembrie 1989 și Fundația pentru O Societate Deschisă în primele zile ale lui 1990, este greu de crezut că primii membri „s-au nimerit” să fie acolo și că „scena” nu fusese pregătită încă de pe vremea regimului Nicolae Ceaușescu.

Ascensiunea lui George Soroș a început în anii ’80, atunci când în Statele Unite au apărut o mulțime de Organizații NonGuvernamentale cu nume foarte interesante: „National Endowment for Democracy”, „Freedom House”, „National Democratic Institute” sau „Open Society Institute”.

Conform unei anchete jurnalistice, toate acestea au acționat direct și în România, chiar la începutul anilor ’90, beneficiind de fonduri uriașe, de ordinul a milioanelor de dolari.

Toate, însă, sunt legate direct de serviciile de informații americane, pe care agenția le-a „privatizat”, George Soroș fiind unul dintre beneficiari.

Lovitura era genială: Statele Unite puteau să se implice în alte țări, fără să mai fie acuzate de „amestec în treburile interne ale unui alt stat”, pentru că la mijloc era vorba despre „societatea civilă”.

Revenind la România, Soroș a venit personal la București în 1990, prima oprire fiind la sediul Grupului de Dialog Social, adus personal de Silviu Brucan, bolșevic „fruntaș pe ramură”, membru fondator al G.D.S. și F.S.N., unde s-a întreținut și cu alți membri fondatori: Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Gabriel Andreescu sau Stelian Tănase. Dacă nu s-a implicat personal, George Soroș a avut reprezentanți direcți în conducerea „societății civile”.

Primul reprezentant direct al lui George Soroș în România a fost Sandra Pralong (Sandra Marilyn Andreea Budiș), persoană care, nu întâmplător, a emigrat din România în anii ’70.

Andreea Pralong a fost consilierul președintelui Emil Constantinescu. Al doilea consilier al soroșistului Emil Constantinescu a fost Alin Teodorescu.

Din 1990 și până acum, George Soroș a dezvoltat o adevărată rețea de Organizații NonGuvernamentale, cu care a acaparat noul concept de „societate civilă”, necunoscut românilor, astfel că, acesta a reușit să influențeze, în mod major, deciziile la nivel guvernamental. Pe lângă Grupul de Dialog Social și Fundația Soroș, s-au dezvoltat o puzderie de Organizații NonGuvernamentale legate de numele magnatului american.

Enumerăm doar câteva dintre Organizațiile NonGuvernamentale apărute după 1990:

„Soroș Advising and Placement Center”, „Soroș Educational Advising Center” , „Uniunea pentru Reconstrucția României”, „Centrul de Parteneriat pentru Egalitate”, „Centrul pentru Dezvoltare Economică”, Fundația „Concept” , „Centrul pentru Drepturile Omului – București”, „Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)”, „Asociația „Pro Democrația”, „Societatea Academică Română” etc, care la rândul lor au „născut” alte ONG-uri.

Printre membrii acestor organizatii găsim foști miniștri, consilieri ai președinților României, directori de instituții ale statului, jurnaliști influenți și alții.

De remarcat este că trei din cei patru președinți ai României au sau au avut ca și consilieri oameni din cercul lui Soroș.

Unde am ajuns Doamne? Comuniști și foști comuniști scriu „istoria” comunismului, dușmanii României propun împărțirea ei, activiștii Holocaustului mulg din nou bani din orice colț al lumii, fără să lase pe nimeni să discute dacă au dreptul la acești bani sau nu, dacă suntem vinovați sau nu, publică și prezintă numai știri care vor ei.

Admirați aceste creaturi hidoase care pentru 30 de arginți fură și vând tot din Țară pentru a-și menține puterea.