Armata română, nefuncțională în caz de razboi! Echipamente vechi și lipsă de personal combatant!
Cu ce rămâne România dacă se retrag americanii. Tancuri din anii ’80, iar armata funcționează după legi de acum 3 decenii.
Cu o flotă îmbătrânită și un submarin care nu mai poate pleca de la țărm, Forțele Navale Române trebuie să protejeze sondele maritime, cablurile submarine și căile de navigație cruciale pentru economie.
Fregata Regele Ferdinand este nava amirală a flotei, a fost construită în anii ’80, este echipată cu un singur tun și trebuia modernizată încă din 2016. Încă așteaptă.
Tunul montat pe fregata Regele Ferdinand este singura dotare pe care nava o deține pentru a executa trageri de la distanță asupra unor nave sau avioane. Fiind amplasat pe puntea din față, sub nivelul suprastructurilor, tunul nu are cum, fizic, să fie întors și să tragă asupra pericolelor care vin din spate.
Din cauza lipsurilor financiare, deși statul a alocat 2,5%din PIB, marinarii execută, foarte rar, misiuni de tragere cu muniție reală.
Cmdr. Florian Tudorașcu, comandant Fregata Regele Ferdinand:
„Putem spune că, undeva la 2-3 trageri pe un an de instrucție.”
Navele permit montarea unor sisteme moderne de rachete (Naval Strike Missiles), pe care Ministerul Apărării le-a comandat și care urmează să sosească într-un viitor nedefinit.
Alexandru Turturică – purtător de cuvânt al Forțelor Navale Române: ”Nu avem o dată exactă la care să ne așteptăm, dar cu siguranță, SPERĂM, într-un timp relativ scurt.”
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat, recent, achiziționarea unei corvete din Turcia și sunt așteptate alte 4 printr-un program european de înzestrare.
Pe acestea ar fi trebuit să le avem deja dacă nu am fi anulat o licitație lansată în 2016. Până atunci, navigăm cu cele vechi, care pot fi ușor recunoscute după FUMUL pe care îl scot.
Într-o situație de conflict, depindem de marina bulgară și de cea turcă, și de regimul lui Erdogan.
Șeful armatei susține că soldații sunt dotați și știu să lucreze inclusiv cu drone de atac, pe care până acum nu le-am văzut la niciun exercițiu.
Gen. Gheorghiță Vlad:
„Pe de altă parte, din cauza tehnicii învechite, trăgătorii marinei fluviale sunt vulnerabili la atacurile cu drone din partea inamicilor. Încă folosim tunuri, turele și sisteme de tragere operate cu mâinile și picioarele, neacoperite cu blindaj. Acestea, din când în când… se mai și blochează în timpul focului”.
Efectivele sunt o altă problemă acută a armatei.
În prezent, Ministerul Apărării are puțin peste 80.000 de angajați. Cu 4.000 mai mulți decât înainte să înceapă războiul din Ucraina. Însă 16.000 sunt civili și doar 64.000 militari activi.
România mai are încă aproximativ 50.000 de militari în rezervă. În mare parte, este vorba de cei care au prins serviciul militar obligatoriu, suspendat în 2007. Însă acest corp de soldați nu mai are de mult timp forma fizică cerută de armată și se apropie rapid de vârsta de pensionare.
Ce NU spun responsabilii din Ministerul Apărării!
Documentele oficiale ale Ministerului Apărării arată însă o realitate despre care șefii armatei evită să vorbească în public. În 2019, Ministerul a demarat un uriaș program multianual care continuă și astăzi și prevede investiții de zeci de miliarde în fiecare an. L-au denumit: „Apărarea Națională”.
Scopul declarat al programului a fost „implementarea angajamentelor asumate în cadrul NATO” și „pregătirea structurii de forțe pentru îndeplinirea misiunilor”.
Programul stabilea ținte clare pentru gradul de completare cu echipamente și gradul de asigurare cu personal. Acestea trebuiau să depășească 90%. Documentele arată că, în ultimii 6 ani, Ministerul nu a fost în stare să-și atingă propriile obiective.
De asemena, nu există sistem de ochire la echipamentul din dotarea standard a luptătorilor.
Militar:
„La pistolul mitralieră nu avem sistem de ochire. Actualul armament de infanterie este mult mai greu decât cel modern și nu are sisteme optice de ochire, nelipsite de pe armele celorlalte armate NATO. În plus, atât puștile mitralieră, cât și tunurile armatei utilizează muniție de un calibru diferit față de cel al partenerilor NATO, ceea ce este o vulnerabilitate.
General Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al Apărării:
„Problema este că suntem puținii care mai avem în dotare acest tip de armă. Și în cazul unui conflict, gen celui din Ucraina, chiar dacă ar dori aliații să te ajute, nu ar putea să te ajute cu armament similar sau cu muniții similare.
Armamentul de artilerie din România are calibrul 152, toate țările NATO au calibrul 155. În cazul unui conflict, nu ar avea cu ce să ne sprijine. Responsabilă de aceste vulnerabilități este industria de armament de stat, aflată în coordonarea Ministerului Economiei. Nici măcar pulbere pentru gloanțe nu producem.”
Va urma! Armata română, armată trasă de cai!
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
