Armata română, armată trasă de cai!
Indolența și incompetența factorilor de răspundere! Fabricile de pulberi există doar pe hârtie, planurile de investiții sunt semnate doar în creierii ministrului Economiei, Bogdan Ivan, iar infrastructura specifică este…varză! În concluzie avem…..nimic.
Dacă n-ar fi de râs, ar fi de plâns. Fabricile de pulberi din România depind de Rusia, via Serbia.
Bogdan Ivan, ministrul Economiei:
„În momentul de față, pulbere se aduce din Asia și din Serbia. Termenele de livrare pot să dureze chiar și 2 ani de zile”.
Iulian Fota, analist de securitate:
”Știți de unde ia Serbia praful de pușcă pe care ni-l dă nouă? Din Rusia! Deci noi, dacă va trebui să facem gloanțe și obuze și mai știu eu ce muniție să ducem războiul cu Rusia, depindem de Rusia?”
Fabricile de pulberi pentru armamentul din dotare sunt ca și inexistente în caz de razboi.
Promisiuni diametral opuse cu realitatea.
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, PROMITE că anul acesta vor începe, în sfârșit, lucrările la noua fabrică de pulberi în orașul Victoria.
„La Fabrica de Armament de la Făgăraș ar trebui să producem explozibili, iar ministrul Bogdan Ivan este convins că, din decembrie 2025, se vor reporni liniile de producție”.
Specific politicienilor, fără a-și asuma nicio răspundere, acesta afirmă:
„Eu nu sunt specialist, eu mă bazez pe ceea ce colegii mei au prezentat. Iar termenul asumat de ei este finalul anului 2025.”
Realitatea este că, liderul sindicatului are dubii că linia de T.N.T. poate fi repusă în funcțiune așa repede.
Lucian Cupu – lider sindicat Fabrica de Explozibil Făgăraș:
„În acest moment, avem o instalație care este în conservare, dar care de 20 de ani nu a produs. Ea în momentul acesta nici utilități nu are.”
La fabrica de la Cugir ar trebui să producem muniția și puștile NATO pe care șeful armatei le tot așteaptă. An de an, șefii fabricii plimbă același prototip în fața presei și anunță că mai au puțin și intră în producție.
Au trecut 14 luni. Fabrica ne-a răspuns în scris că prototipul nu trece testele și trebuie reproiectat.
În 2022, Guvernul a transferat către Cugir 120 de milioane de lei pentru modernizări.
Până acum, nu a fost cheltuit niciun leu. Deoarece ministerul, deși le-a transferat banii pe hârtie, an de an le-a aprobat planul de investiții foarte târziu, iar fabrica nu mai are timp să lanseze licitații pentru achiziții și o ia de la capăt de la fiecare 1 ianuarie.
Minciuni ale ministrului Economiei, Bogdan Ivan.
Bogdan Ivan, ministrul Economiei:
„Am semnat încă de la finalul din februarie planul de investiții, semnat, inclusiv de responsabilii de la Cugir”.
Într-un răspuns scris, fabrica Cugir îl contrazice:
„Planul de investiții pentru 2025 nu a fost aprobat de minister.”
Iulian Fota – analist securitate:
„Am constatat că, peste tot pe unde am fost am constatat că industria de apărare a fost distrusă de români. Nu s-au băgat străinii deloc aici. La Făgăraș, înțeleg că au dat nu știu ce instalație de inox la fier vechi.”
Iulian Fota povestește că, în 2011, când lucra la Administrația Prezidențială, a făcut împreună cu un alt consilier de la guvern un plan pentru salvarea industriei de apărare.
Iulian Fota, analist securitate:
„O chestie groasă, în multe pagini, pe care Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat-o. Și planul trebuia implementat. Ei, de aici începe discuția frumoasă. Guvernul a făcut tot ce a putut să nu se implementeze planul.
Am simțit că planul e sabotat de multă lume, dar n-am avut nici informația, nici instrumentele necesare să stabilesc cu exactitate. E o încrengătură, încă importantă, de interese locale și de companii private, de tot felul de afaceri, de parazitare a producției statului.”
Infrastrucură rutieră deficitară. În cazul unei invazii rusești, trupele Moscovei nu au posibilitatea să se deplaseze pe teritoriul național al României!!!!!!
Dan Vițelar, divizia „Drone Românești”:
„Putem însă să avem toată tehnica militară din lume, dacă nu avem pe unde să o transportăm. În scenariul de la Smârdan, majoritatea întăririlor NATO au fost debarcate în portul grecesc Alexandroupolis, de unde au traversat terestru spre România și Bulgaria.
La noi în țară urmau să intre pe la Negru Vodă, însă, cu o zi înainte de trecerea graniței, militarii britanici și-au dat seama că nu o să le încapă convoaiele prin singurul tunel care traversează calea ferată.
Soldat britanic:
„Așa e. Am avut o problemă cu gabaritul. Vedeți convoiul din spatele meu, și mai vin încă patru astăzi. Cel mai înalt vehicul are 4,2 metri. E foarte important ca vehiculele să ne încapă pe sub poduri. Deoarece să întorci un asemenea convoi nu e deloc ușor pe drumuri înguste.”
Cât despre podul de la Negru Vodă: nici măcar tirurile nu încap cum trebuie pe sub el. Trebuie să taie linia continuă și să meargă pe mijlocul drumului ca să nu-l lovească.
La Transporturi se așteaptă o… analiză multicriterială.
Alin Sărănescu, purtător de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere:
„Și în vreme de pace, și în vreme de război, se face în primul rând o analiză multicriterială. Vezi costuri, beneficii, tot ce ține de valori de trafic. Dacă se constată că nu se justifică investiția respectivă, nu se face.”
NATO a exersat în România un scenariu în care podul de la Giurgiu-Ruse este distrus, iar convoaiele nu au cum să traverseze Dunărea.
Potrivit unei analize militare din 2021, distrugerea podului Giurgiu-Ruse ar fi un eșec catastrofal care ar putea bloca toate mișcările de trupe. De ani de zile, armata cere un al doilea pod. Iar autoritățile îl tot promit atât militarilor, cât și oamenilor de rând.
Alin Sărănescu, purtător de cuvânt al purtător de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere:
„Anul viitor, adică în 2026, ar trebui să avem finalizat studiul de fezabilitate.”
După care…tot el afirmă:
„Am putea avea 12 luni proiectare și un minimum, minimum 24 de luni pentru execuție.”
De ani de zile, specialiștii militari avertizează că multe poduri din România ar putea ceda sub greutatea tancurilor.
Ministerul Transporturilor a primit deja bani europeni prin Fondul pentru Mobilitate Militară ca să reabiliteze 5 poduri care deservesc diferite facilități militare. Toate lucrările trebuie să fie gata în 2026. La 3 dintre poduri nu sunt gata nici hârtiile.
Indolența și incompetența autorităților.
Iulian Fota, analist securitate:
”Securitatea națională este obligația ta! Avem articolul 3 al Tratatului de la Washington, care spune foarte clar: efortul de apărare colectivă începe de acasă (….), înainte de a aștepta ca NATO să vină să ne apere, noi avem obligația să ne apărăm țara. Scrie și în Constituție.
Ne-am bazat mai mult pe articolul 5 din comoditate, din incompetență, cred că e o combinație de ambele. E mai comod să aștepți de la alții decât să faci tu.”
Cosmin Popa, istoric:
„Dar dacă ne uităm la ce spune Articolul 5 al NATO, spune că fiecare țară aliată este obligată să acorde asistență. Că această asistență constă dintr-un spital, din sistem de rachete, din soldați, din tancuri, avioane, vapoare sau bucătării, nu ne spune. Dar ce ne mai spune acest tratat NATO? Că baza apărării colective este apărarea națională.”
Între timp, în România, ne exersăm apărarea într-un război modern cu tancuri din anii ’80 și o armată care funcționează după legi de acum 3 decenii.
Obiective strategice.
La 160 de kilometri distanță de țărm, anul acesta, 2025, a început exploatarea unui zăcământ de 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Portul Constanța și zona de coastă a Mării Negre sunt obiective strategice ale României și cele mai dificile teritorii de apărat. Marina militară duce lipsă de multe dotări.
Dacă în urmă cu 5 ani România avea platforme la doar 40 de kilometri de țărm, în 2022 a intrat în funcțiune platforma Ana, la o distanță dublă. Iar de anul acesta se forează cu Transocean Barents la 150 de kilometri de România și la doar 65 de kilometri de ce va fi zona economică a Rusiei în scenariul în care va păstra Crimeea.
Tot Forțele Navale sunt responsabile de cea mai dificilă zonă de apărat din punct de vedere geografic: Delta Dunării și zonele lagunare extrem de greu accesibile. În această perioadă, armata își regândește planurile de apărare.
Va urma! Armata română, haos și corupție!
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.