2025. Toți oamenii președintelui Nicușor Dan. Astăzi, Cătălin Predoiu (PNL), vicepremier și ministru de Interne, tehnocratul Sistemului, omul tuturor regimurilor și păpușarul din umbră al Justiției capturate.
Introducere.
Cariera unui oportunist de cursă lungă!
Cătălin Predoiu nu este un simplu politician. Este definiția perfectă a „omului de Sistem”. De peste 15 ani, acest individ a plutit deasupra tuturor crizelor, scandalurilor, eșecurilor politice și trădărilor ideologice, rămânând mereu în funcții-cheie: ministru al Justiției, vicepremier, prim-ministru interimar, deputat, chiar și premier desemnat fără să fi câștigat vreo bătălie electorală reală.
El nu este alesul poporului, ci impusul rețelelor de putere. Un veritabil cameleon, supraviețuitor în guverne PNL, PDL, PSD și tehnocrate.
Relațiile lui Predoiu cu toate centrele de influență – de la Traian Băsescu, la Klaus Iohannis, de la George Maior la Laura Codruța Kovesi – i-au asigurat o poziție privilegiată în fiecare etapă a regimului politic post-2004.
A fost promovat de gruparea Băsescu–Macovei, a fost păstrat în funcții de PSD-ul lui Ponta, iar Klaus Iohannis l-a desemnat premier interimar în 2020 fără consultarea vreunui parlament sau partid.
Și, deși nu are nicio realizare notabilă în reformarea Justiției, a fost lăudat în mod constant de ambasade, ONG-uri și think tank-uri de inspirație globalistă.
Ascensiunea lui Predoiu nu se bazează pe competență sau merit, ci pe supunere față de Sistem. Un sistem în care justiția e folosită ca bâtă politică, iar Predoiu e omul de încredere al celor care trag sforile din umbră.
Capitolul I.
Inactivități, abuzuri și tăceri complice!
Predoiu a reușit să se mențină la vârful puterii executive în ciuda unor eșecuri majore și a unor abuzuri grave comise sub ochii săi, pe care nu doar că le-a tolerat, dar le-a încurajat prin pasivitate sau acțiune directă.
Când vine vorba de abuzuri judiciare, protocoale secrete, lipsă de reformă reală în justiție, numiri controversate sau susținerea unor personaje corupte, numele său apare constant, fie ca semnatar, fie ca girant tăcut.
În perioada în care a fost ministru al Justiției, Predoiu a acoperit scandalul arhivei SIPA, în care s-au vehiculat acuzații grave privind șantajarea magistraților și compromiterea independenței Justiției.
Notă: SIPA – Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție, o structură din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor, înființată în 1991.
Nu a făcut niciun demers real pentru a investiga această „bombă” care ar fi putut curăța sistemul. Din contră, a protejat-o prin tăcere.
În mandatul său din 2019–2023, a fost artizanul unor numiri controversate la șefia Parchetelor. A promovat persoane obediente, fără performanțe reale, dar loiale Sistemului.
A refuzat cereri repetate ale magistraților de a fi consultați în privința modificărilor legislative și a impus proiecte în dispreț față de principiile constituționale, cum a fost reforma desființării SIIJ.
Notă: SIIJ – Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), creație a guvernării și majorității PSD, înființată de fostul ministru Tudorel Toader în 2018
Predoiu este, de asemenea, autorul unor minciuni publice grave. În 2023, a anunțat într-o emisiune TV că Laura Codruța Kovesi va fi noul procuror general – o declarație șocantă, care a arătat că deciziile se iau în culise, înaintea oricărei proceduri legale.
Ulterior, a fost nevoit să recunoască „gafa”, dar semnalul transmis a fost limpede: justiția nu mai este independentă, ci subordonată unei agende oculte.
Sub mandatul lui Predoiu, abuzurile Poliției și ale Parchetului au continuat nestingherite. Scandalul de la Azilele Groazei a fost acoperit timp de luni întregi, în ciuda informărilor interne.
Dosarul 10 August a fost îngropat definitiv în vremea sa, iar lipsa de reacție în cazul morții suspecte a jurnalistului Florin Condurățeanu ridică semne de întrebare.
Nu a inițiat vreo lege reală de responsabilizare a magistraților, nu a sancționat niciun procuror abuziv și nu a luat poziție în fața nenumăratelor decizii ale CEDO care condamnau România pentru abuzurile din justiție.
Notă: CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Activitatea lui Predoiu se definește, mai degrabă, prin ce nu a făcut: nu a curățat sistemul, nu a apărat drepturile cetățeanului, nu a construit un cadru de încredere.
Capitolul II.
Nume, fapte, legături toxice – radiografia unei cariere corupte!
Cătălin Predoiu este omul care a făcut din „profesionalizarea Justiției” o glumă proastă. Iată doar câteva dintre episoadele și personajele care-i definesc cariera:
1.Laura Vicol (PSD) – Avocata interlopilor, acuzată de DIICOT că ar fi fost interfață pentru grupări de crimă organizată. În loc să ia poziție față de numirea acesteia în fruntea Comisiei Juridice din Cameră, Predoiu a tăcut complice. De ce? Pentru că relațiile din umbră sunt mai importante decât reputația Justiției.
Notă: DIICOT – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, este o structură specializată în cadrul Ministerului Public din România.
- Bogdan Licu – Magistratul plagiator, numit de Predoiu judecător la CCR în 2022, în ciuda scandalului public privind teza sa de doctorat. Deși societatea civilă și presa independentă au acuzat vehement această numire, Predoiu a mers mai departe, sfidând opinia publică.
Notă: CCR – Curtea Constituțională a României este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției, obligație de care și-a bătut joc până în prezent.
- Gabriela Scutea – Numită procuror general al României în 2020, deși fusese implicată în aplicarea protocoalelor secrete dintre SRI și Parchetul General. A girat abuzuri în perioada DNA–Kovesi și a fost contestată de magistrați. Predoiu i-a oferit, totuși, funcția-cheie, pe criterii obscure.
Notă: SRI – Serviciul Român de Informații.
DNA – Direcția Națională Anticorupție.
- Elena Udrea – Predoiu a fost avocatul firmei familiei Udrea înainte de a intra în politică. Deși se pretinde tehnocrat, trecutul său îl leagă de mafia portocalie care a jefuit România în perioada 2008–2012.
- Dosarul 10 August – în timpul în care era ministru al Justiției, dosarul privind reprimarea violentă a protestului din 2018 a fost tergiversat și, în cele din urmă, clasat. Predoiu a declarat că „nu se poate implica”, deși era vorba de o anchetă de interes public major.
- Toni Greblă – În ciuda dosarului de corupție de la DNA, Greblă a fost reabilitat rapid și numit prefect de București, iar Predoiu nu a avut nicio reacție. La fel și în cazul altor personaje compromise, precum Ioan Amarie, fost șef al DIICOT, implicat în dosare de trafic de influență.
- Asociația „Forumul Judecătorilor din România” – Atacată constant de Predoiu, această asociație a fost printre puținele voci care au demascat derapajele guvernamentale în justiție. Predoiu a folosit poziția sa pentru a delegitima vocile critice și a încurajat propagarea unei justiții de fațadă.
- Dana Gîrbovan – magistrat cu opinii conservatoare și critice față de abuzurile DNA, a fost blocată și atacată public în timpul în care Predoiu avea influență asupra deciziilor politice din justiție. Deși inițial susținuse propunerea numirii ei ca ministru, a dat înapoi la presiunea Sistemului.
- Colaborarea cu Florian Coldea și George Maior – Deși nu există documente oficiale care să confirme relațiile directe, numele lui Predoiu apare constant în cercul de influență al fostului binom SRI–DNA, în special în perioada protocoalelor și a „campaniilor anticorupție” cu ținte politice precise.
- Atitudinea față de presa incomodă – Predoiu nu a condamnat niciodată public intimidările la adresa jurnaliștilor care investigau cazuri de corupție în justiție. A tăcut în cazul Rise Project, Recorder, G4Media sau al altor voci independente, consolidând impresia de complicitate.
Predoiu nu a fost doar martor, ci și arhitect în umbră al acestei Justiții în derivă. Faptele și numele vorbesc de la sine.
Concluzii.
Un politician de vitrină, folosit pentru camuflarea răului!
Cătălin Predoiu este imaginea politrucului tehnocrat: prezentat ca reformator, dar folosit pentru a acoperi abuzurile și pentru a-și menține status quo-ul.
Niciodată nu a deranjat cu adevărat Sistemul, ci l-a servit. Nu a înfruntat rețelele de influență, ci le-a protejat cu loialitate. Sub zâmbetul său protocolar și tonul fals echilibrat se ascunde un individ cinic, dedicat păstrării puterii în mâinile celor care controlează instituțiile din umbră.
Românii care au sperat într-o justiție dreaptă au fost trădați de acest tip de politician. Reforma a fost doar un cuvânt gol, iar Predoiu a fost unul dintre principalii actori în mascarada „statului de drept”.
În realitate, sub comanda sa, justiția a devenit o armă politică, iar abuzurile au fost instituționalizate.
Predoiu nu este omul legii. Este omul combinațiilor. Este produsul unei generații politice care a învățat că obediența față de centrele de putere este mai rentabilă decât onoarea și adevărul. Și, poate cel mai grav, este dovada vie că în România nu trebuie să fii corect, ci doar „util”.
Un astfel de om nu are ce căuta în fruntea Justiției. Dar într-o țară capturată, exact acolo îl găsești.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.