Controversa alegerilor prezidențiale din 2009, câștigate de Traian Băsescu, a rămas un subiect sensibil și intens dezbătut în politica românească, având la bază acuzații de fraudă electorală și implicarea unor instituții de stat în favorizarea candidatului PDL. În centrul acestor suspiciuni s-au aflat multiple rapoarte și comisii de anchetă parlamentare, care au încercat să clarifice rolul jucat de instituțiile statului, inclusiv Serviciul Român de Informații (SRI) și Direcția Națională Anticorupție (DNA), în desfășurarea scrutinului.
Contextul alegerilor din 2009
Alegerile prezidențiale din 2009 au avut loc într-un context politic extrem de tensionat, cu Traian Băsescu candidat pentru al doilea mandat, susținut de Partidul Democrat-Liberal (PDL), și Mircea Geoană, liderul Partidului Social Democrat (PSD), drept principal contracandidat. După primul tur de scrutin, amândoi au intrat în turul doi cu un scor strâns, iar campania pentru turul decisiv a fost marcată de acuzații reciproce de fraudă și nereguli.
Rezultatul final a arătat o victorie extrem de strânsă pentru Traian Băsescu, cu doar 70.000 de voturi diferență față de Geoană. Băsescu a obținut 50,33% din voturi, iar Geoană 49,66%, ceea ce a generat imediat controverse și acuzații privind modul în care au fost desfășurate alegerile. Principalul punct de dezbatere a fost votul din diaspora, în special votul masiv din capitale precum Paris, unde, conform calculelor, alegătorii ar fi votat cu o viteză imposibilă de aproape un vot la fiecare 14 secunde.
Principalele acuzații care au reieșit din acest raport sunt legate de:
- Constituirea unui grup infracțional organizat, în care se menționează că Băsescu, Boc și alți membri ai guvernului s-ar fi asociat pentru a comite infracțiuni electorale.
- Falsul intelectual, unde Băsescu este acuzat de folosirea unui decret pentru numirea lui Vasile Blaga ca ministru interimar de Interne, în locul lui Dan Nica (PSD), pentru a controla procesul electoral.
- Uz de fals și abuz în serviciu, comise prin adoptarea unor hotărâri de guvern considerate neconstituționale, menite să faciliteze frauda electorală.
Scandalul dinComisia parlamentară de anchetă
În urma acestor acuzații, o comisie parlamentară de anchetă a fost înființată pentru a investiga dacă alegerile prezidențiale din 2009 au fost fraudate în favoarea lui Băsescu. Raportul final al acestei comisii, controlată de PSD și ALDE, a concluzionat că administrația prezidențială și guvernul condus de Emil Boc ar fi facilitat fraude electorale în beneficiul lui Băsescu. Documentul susținea că ar fi existat un plan premeditat, amplu și bine pus la punct, menit să influențeze rezultatul alegerilor.
Sufrageria lui Gabriel Oprea
O altă controversă majoră a fost legată de presupusa întâlnire din seara alegerilor, care ar fi avut loc în locuința lui Gabriel Oprea, unde ar fi participat șefii SRI și DNA la acea vreme, George Maior și Laura Codruța Kovesi. Potrivit jurnalistului Dan Andronic, aceștia ar fi coordonat activități care aveau ca scop influențarea rezultatelor alegerilor în favoarea lui Băsescu. Această acuzație a fost puternic contestată, iar cei implicați au refuzat să se prezinte în fața comisiei parlamentare pentru a clarifica rolul lor.
Propunerile legislative și consecințele raportului
Raportul final al comisiei a solicitat o serie de măsuri, inclusiv adoptarea unei legi care să reglementeze comisiile de anchetă parlamentară și să le ofere “puteri de constrângere” pentru a audia persoanele implicate. Printre propuneri s-au aflat sancțiuni pentru refuzul de a colabora cu comisia și pierderea dreptului de a ocupa funcții publice timp de trei ani pentru cei care refuză audierile.
Cu toate acestea, raportul comisiei nu a avut un impact juridic direct imediat. Decizia de a iniția o anchetă penală împotriva lui Băsescu și a altor membri ai guvernului Boc a rămas în sarcina Parchetului General și a președintelui în funcție, Klaus Iohannis. Parchetul a fost responsabil de stabilirea dacă acuzațiile de fraudă și abuz de putere vor fi investigate mai departe.
Reacția lui Traian Băsescu
Traian Băsescu a respins categoric acuzațiile comisiei, calificându-le drept “ridicole” și susținând că nu a existat nicio fraudă electorală. El a subliniat faptul că partidele de opoziție aveau majoritatea reprezentanților în secțiile de votare, și că PDL, partidul său, avea un singur reprezentant în fiecare secție, ceea ce ar fi făcut imposibilă o fraudă masivă.
Dosarul penal redeschis
În februarie 2023, Curtea Militară de Apel București a decis redeschiderea urmăririi penale într-un dosar în care ofițeri din cadrul Direcției Generale de Informații a Apărării și un fost ministru al Apărării erau bănuiți că au favorizat realegerea lui Traian Băsescu prin influențarea votului din diaspora. Acuzațiile au inclus constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și fals în declarații. Această decizie de redeschidere a anchetei a marcat un nou capitol în eforturile de a clarifica suspiciunile legate de alegerile din 2009.
Concluzii
Vocile slobode din societatea civila din Romania afirma, la unison, ca, cel putin, trei aspecte majore ar fi concurat la evitarea condamnarii la inchisoare cu executare de catre Traian Basescu, in urma simulacrului de alegeri de la Paris, acestea fiind:
- Incapacitatea intelectuala a magistratilor;
- Coruptia din sistemul de justitie;
- Ordinele venite din stratosfera.
Scandalul alegerilor prezidențiale din 2009 rămâne o pată în istoria electorală a României, cu numeroase acuzații de fraudă și implicare a instituțiilor de stat în favorizarea unui candidat. Deși raportul comisiei parlamentare nu a avut un efect juridic imediat, el a evidențiat nevoia
