Corupția, noua doctrină a Ministerului Apărării Naționale!

Corupția, noua doctrină a Ministerului Apărării Naționale!

Ministerul Apărării Naționale: O instituție în colaps. Corupția și incompetența riscă să submineze securitatea națională.

Ministerul Apărării Naționale, se află în mijlocul unui scandal imens, iar rapoartele Curții de Conturi din 2023 sunt doar vârful icebergului.

Auditul devastator al Curții de Conturi asupra Ministerului Apărării Naționale nu doar că zguduie din temelii încrederea publicului în capacitatea instituției de a-și gestiona responsabil resursele, dar scoate la iveală un adevăr de necontestat: România își alocă resurse uriașe pentru apărare, 2,5% din PIB, adică peste 40 de miliarde de lei anual, dar aceste fonduri sunt înghițite de o hidră birocratică anchilozată în corupție, incompetență și lipsă de viziune.

Banii alocați pentru înzestrarea armatei, pentru infrastructură și pentru dezvoltarea capacității operaționale sunt sfâșiați de corupție, blocate de incompetență și distribuite fără transparență sau logică strategică. Cei care ar trebui să apere România, sunt împovărați de un sistem care îi sabotează și pe ei, dar mai ales pe cetățenii țării.

Acesta nu este doar un raport al Curții de Conturi, ci o radiografie a colapsului instituțional al unui minister esențial pentru securitatea națională. Voi prezenta, în continuare, exemple specifice de corupție, incompetență, achiziții frauduloase și proceduri evazive care subminează încrederea publicului și riscă să compromită capabilitățile armatei române.

Bani sunt, dacă nu sunt furați. Armament, strategii și eficiență – ioc.

Începând cu anul 2023, România a decis să aloce 2,5% din PIB pentru apărare, o decizie prezentată drept un angajament față de NATO, dar și o necesitate în contextul geopolitic actual. În teorie, această sumă uriașă trebuia să impulsioneze înzestrarea armatei, modernizarea infrastructurii și creșterea capacității operaționale a forțelor armate.

În practică, realitatea este rușinoasă: fondurile sunt irosite într-o rețea opacă de achiziții dubioase, contracte fără cap și coadă, avansuri plătite fără acoperire și proiecte blocate în faze incipiente. Raportul Curții de Conturi confirmă ceea ce mulți bănuiau, dar puțini aveau curajul să o spună pe față: Ministerul Apărării funcționează ca o găleată spartă în care se toarnă bani publici fără nicio urmă de responsabilitate sau rezultat concret.

Unde sunt banii contribuabilului român?

• În active supraevaluate, contabilizate artificial pentru a masca lipsa investițiilor reale;
• În bunuri neînregistrate, ceea ce indică fie furt, fie incompetență, fie ambele;
• În litigii pierdute, pentru care Ministerul Apărării Naționale plătește penalități din fonduri publice;
• În avansuri către firme de stat fără livrări concrete, cum este cazul CN ROMTEHNICA;
• În sisteme informatice medievale, care înghit bani și produc doar hârtii.

România investește ca o țară NATO, dar operează ca o republică bananieră.

România are una dintre cele mai generoase alocări bugetare pentru apărare din Europa, dar rezultatele sunt de-a dreptul rușinoase. Soldații români se antrenează cu tehnică învechită, infrastructura militară este prăbușită în multe cazuri, iar programele de înzestrare sunt întârziate cu ani întregi.

Aceasta nu este o simplă problemă de organizare. Este corupție sistemică, mascată sub pretextul „birocrației militare”.

Corupția: cancerul intern al Armatei Române.

Într-o instituție unde se flutură steagul onoarei și al disciplinei, corupția și-a făcut cuib adânc. Este bine-cunoscut în mediul militar faptul că anumite poziții se ocupă pe bază de „recomandare”, că unele achiziții sunt trucate în favoarea „partenerilor tradiționali”, iar controalele interne sunt fie formale, fie complice.

Contracte atribuite preferențial. Lipsă de transparență totală.

Zeci de achiziții efectuate de Ministerul Apărării Naționale nu sunt publicate transparent, iar atunci când sunt publicate, se constată că firmele câștigătoare sunt deseori aceleași. Documentele privind achizițiile de echipamente și tehnică militară sunt învăluite într-un văl al „secretului militar”, justificare convenabilă pentru lipsa oricărei responsabilități publice.

Cazuri concrete?

• Achiziții directe de milioane, fără licitație, de la firme abonate la banii statului;
• Comisioane mascate în prețurile de achiziție, conform unor surse interne;
• Contracte de infrastructură atribuite firmelor cu legături politice;
• Funcționari care își angajează rudele în posturi-cheie din direcțiile logistice și financiare.

Corupția din armata română: Comisioane și licitații trucate.

În ultimii ani, au existat multiple raportări și anchete despre achiziții publice de armament și echipamente militare realizate de Ministerul Apărării Naționale prin proceduri nelegale sau netransparente. Așa-numitele „achiziții fără licitație” au fost, în mod repetat, un teren fertil pentru abuzuri de putere și distribuirea de comisioane către anumite firme sau persoane.

Rapoartele interne și anchetele de presă au dezvăluit faptul că unele dintre cele mai mari contracte de achiziții, în valoare de milioane de euro, au fost trucate pentru a favoriza companii private cu legături politice sau afaceri dubioase.

Exemplu 1: Achiziții de echipamente de protecție fără licitație.

În 2022, Ministerul Apărării Naționale a încheiat un contract de achiziționare a echipamentelor de protecție pentru trupele române dislocate în teatrele de operațiuni externe, în valoare de aproximativ 50 de milioane de lei. Contractul a fost atribuit unei firme din București, fără licitație publică sau procedură transparentă de selecție. Surse din cadrul Ministerul Apărării Naționale au confirmat că firma respectivă avea legături directe cu funcționari din Ministerul Apărării, iar condițiile contractului au fost redactate într-un mod care favoriza în mod evident oferta acesteia.

Mai mult, s-a descoperit că prețurile practicate de firma respectivă erau semnificativ mai mari decât cele ale altor furnizori care ar fi putut să livreze aceleași produse la un preț mult mai mic. Aceasta nu a fost o întâmplare. În urma cercetărilor, au ieșit la iveală și plăți informale efectuate în conturile unor persoane cu funcții de conducere din cadrul ministerului, ca și comisioane pentru atribuirea contractului.

Exemplu 2: Licitații trucate pentru achiziționarea de vehicule blindate.

Un alt exemplu de corupție flagrantă a fost observat în cazul achizițiilor de vehicule blindate pentru Armata Română. În 2019, Ministerul Apărării Naționale a demarat un program de achiziție a unui număr semnificativ de vehicule blindate pentru transportul trupelor, în valoare de aproximativ 700 de milioane de euro.

Licitația a fost câștigată de o firmă europeană, însă investigațiile jurnalistice au scos la iveală faptul că anumite oferte care ar fi fost mult mai avantajoase pentru statul român au fost respinse în mod deliberat pe baza unor criterii vagi și nejustificate.

De asemenea, s-a constatat că unele dintre procedurile de licitație au fost modificate în ultimul moment pentru a favoriza oferta firmei câștigătoare. Firmele concurente au acuzat faptul că au fost descalificate pe baza unor criterii inventate pe loc și care nu aveau nicio legătură cu cerințele reale ale achiziției. În acest context, au existat suspiciuni că funcționari publici din Ministerul Apărării Naționale ar fi primit comisioane de la intermediari pentru ca licitațiile să fie trucate, iar contractul să ajungă la firma respectivă.

Exemplu 3: Contracte de mentenanță pentru echipamentele vechi ale armatei.

Un alt domeniu unde corupția și incompetența au avut un impact devastator este mentenanța echipamentelor vechi ale armatei. În perioada 2017-2021, Ministerul Apărării Naționale a încheiat numeroase contracte de mentenanță pentru echipamentele vechi, inclusiv avioane și elicoptere, cu firmă cu acționariat obscur, fără o selecție adecvată a furnizorilor.

Multe dintre aceste contracte au fost atribuite unor firme care nu aveau capacitatea tehnică de a efectua reparațiile, iar prețurile plătite erau considerabil mai mari decât prețurile pieței.

În cazul unui contract semnat pentru mentenanța unor elicoptere de atac, s-a descoperit că echipamentele nu au fost reparate conform standardelor de siguranță, iar, în loc de piesele originale, s-au folosit componente de calitate inferioară, punând astfel în pericol viața militarilor care operau aceste aparate.

În urma unei anchete, s-a aflat că intermediarii au plătit comisioane funcționarilor Ministerul Apărării Naționale pentru a facilita semnarea acestor contracte, iar firma câștigătoare a contractelor era legată de interesele politice ale unor lideri din Guvern.

Toate aceste practici nu sunt doar ilegale. Ele pun în pericol securitatea națională, pentru că distorsionează realitatea operațională și compromit capacitatea de răspuns a armatei.

Exemplu 4: Erori contabile majore.

Incompetența și gestionarea defectuoasă a resurselor financiare.

În paralel cu aceste acte de corupție, Ministerul Apărării Naționale se confruntă și cu o incompetență structurală care a dus la risipa uriașă a resurselor financiare alocate pentru apărare. Curtea de Conturi a subliniat în mod repetat că sistemul informatic al ministerului este depășit, că măsurile de recrutare și retenție a personalului sunt ineficiente, iar că evaluările financiare sunt eronate. Aceste nereguli sunt doar vârful icebergului.

Conform raportului Curții de Conturi, Ministerul Apărării Naționale a înregistrat erori contabile de milioane de lei, care afectează atât imaginea financiară a ministerului, cât și funcționarea sa corectă. Printre erorile semnalate se numără:

• Subevaluarea activelor necurente cu aproape 477 milioane de lei, din cauza neînregistrării a 58 de facturi pentru achiziționarea de bunuri și servicii din contracte externe;
• Subevaluarea capitalurilor proprii cu 335 milioane de lei, din cauza erorilor în înregistrarea bunurilor în domeniul public și privat al statului;
• Supraevaluarea activelor curente cu 219 milioane de lei, din cauza unor nereguli legate de avansurile acordate către firma CN ROMTEHNICA S.A.

Aceste erori financiare au fost fără precedent și arată o totală lipsă de responsabilitate financiară în gestionarea banilor publici, pe care românii îi plătesc prin taxe și impozite.

Va urma! Cine conduce Ministerul Apărării Naționale? O armată de generali în rezerva incompetenței.

Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.