Recapitulare partile 1, 2 si 3
De-a lungul timpului, judecătorii Curții Constituționale a Romaniei au luat unele dintre cele mai controversate decizii, cu efecte grave pe scena politico-sociala a tarii.
In perioada 2015 – 2018, membrii CCR au erodat, treptat, prerogativele organelor de anchetă și au redus standardele de integritate în cadrul sistemului judiciar.
In acest context, CCR a adoptat un numar mare de decizii, care au condus, în majoritate, la demontarea instrumentelor de anchetă. Aceste decizii au permis coborârea ștachetei în ceea ce privește integritatea politicienilor, adica a celor care le-au oferit, lor, judecatorilor CCR, imunitate in fata legii, putere absoluta si sume colosale raportate la ceilalti membri ai societatii care produc plusvaloare.
Cele mai importante decizii prin care CCR a pus frână luptei anti-corupţie, a eliberat din inchisori infractori condamnati sau a determinat inchiderea unor dosare penale si scoaterea de sub invinuire a unui mare numar de politicieni, avocati si acoliti ai acestora:
- Anchete cu zurgălăi și cu anunțarea tuturor persoanelor.
- Liber la afaceri pentru funcționarii publici.
- O decizie prietenoasă cu evaziunea fiscală.
- Dezincriminarea abuzului în serviciu.
- Prag pentru abuzul in serviciu.
- CCR a dezincriminat și tentativa de abuz.
- Neglijența în serviciu, numai dacă se incalcă legislația primară.
- Protecție pentru avocați.
- Încă o piedică pentru procurori.
- Dedicație.
- Precedent periculos.
- Decizie pentru un singur om.
- Prezumtivii infractori zburda de bucurie. Pică și mandatele de siguranță națională.
- Durata controlului judiciar, în aer.
- Dezincriminarea conflictului de interese.
- Au tăiat din atribuțiile președintelui.
- Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu.
Partea a IV a
Dosarul „Erata”.
Pentru prostirea populatiei si acoperirea ilegalitatilor CCR comise in timpul referendumului initiat de USL pentru inlaturarea de la putere a infractorului Basescu, Parchetul General a redeschis, in 2015, un dosar în care au „investigat” modul în care judecătorii Curţii Constituţionale au emis în anul 2012 o decizie privind organizarea Referendumului pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.
La 08 aprilie 2016, Parchetul General a clasat dosarul „Eratei CCR”, din punctul nostru de vedere solutia inregistrata fiind „Ramane cum am stabilit”.
În acest caz, procurorii au facut cercetări pentru abuz în serviciu, fals şi uz de fals privind Referendumul din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.
Scopul anchetei
Astfel, procurorii de la Parchetul General ar fi trebuit sa stabileasca motivele care au constituit hotararea CCR, potrivit careia „referendumul de demitere este valid în măsura în care se asigură participarea la vot a cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”. Adica, cel putin jumatate plus unu din totalul persoanelor, cetateni romani, CU DREPT DE VOT, desi, initial, se pronuntasera favorabil asupra proiectului de lege si Ordonantei de Urgenta a Guvernului care prevedeau ca demiterea presedintelui Romaniei va fi aprobata daca intruneste majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetatenilor care participa la referendum.
De asemenea, procurorii de la Parchetul General ar fi trebuit, dar nu au actionat in acest sens, sa stabileasca si motivele pentru care CCR NU A SOLICITAT M.A.I. REACTUALIZAREA listelor electorale, ci a solicitat doar listele electorale ACTUALIZATE ( cine stie cu cat timp in urma aceste liste fusesera actualizate si nicidecum la nivelul anului 2012 sau macar pe aproape).
Pretextul invocat de CCR pentru emiterea eratei
Curtea Constituţională a adoptat, pe 2 august 2012, o hotărâre cu privire la referendum, însă a constatat că din aceasta lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la scrutinul care avusese loc pe 29 iulie 2012.
Astfel, după publicarea hotărârii, a fost emisă o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, respectiv peste 18 milioane.
Erata, semnată ilegal de judecătorul Ştefan Minea
Pe 6 august 2012, judecătorul Ştefan Minea a transmis erata, in numele CCR, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase pe 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis.
Erata a fost întocmită şi semnată atunci de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare la Monitorul Oficial.
Nota:
In acest sens, Judecătorul CCR Ştefan Minea, autorul eratei care l-a salvat pe Traian Băsescu de la suspendare, a fost chemat la Parchet să dea explicaţii despre erata transmisă chiar de el către Monitorul Oficial, fără consultarea plenului CCR.
Neintelegeri intre judecatorii CCR
Completarea (Erata) la hotărârea Curţii Constituţionale de pe 2 august 2012, prin care s-a precizat temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendum, a fost făcută fara acordul majorităţii judecătorilor, arătau atunci unii membri ai CCR, aripa USL.
In total dezacord cu asa-zisa declaratie a CCR, Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader, judecători ai aceleiasi Curţi Constituţionale, au făcut opinie separată la hotărârea de invalidare a referendumului de pe 29 iulie 2012.
Acestia şi-au argumentat dezacordul prin faptul că decizia a fost luată în baza „eratei” la adoptarea căreia ei nu au fost consultaţi, „procedeu fără precedent în jurisprudenţa constituţională”, se arăta în opinia separată la hotărârea CCR din 21 august 2012.
Judecatorii Predescu, Gaspar şi Toader arătau că cifra de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.
Declaratia judecatorilor Predescu, Gaspar şi Toader
„Pornind de la continua scădere a populaţiei României, de la datele statistice furnizate în mod oficial, de la necesitatea eliminării din liste a celor decedaţi, a persoanelor care au pierdut cetăţenia ori drepturile electorale, considerând că în listele electorale permanente nu pot fi incluşi cetăţenii români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate şi nici cei ale căror acte de identitate nu sunt valabile, constatăm că datele finale sunt de natură să conducă la validarea rezultatelor referendumului”, susţineau cei trei judecători constituţionali.
În opinia lor, din listele electorale permanente trebuiau eliminate urmatoarele categorii:
- persoanele de cetățenie română cu domiciliul în străinătate,
- persoanele cu actele de identitate expirate,
- persoanele decedate,
- persoanele care au pierdut cetăţenia ori drepturile electorale.
De asemenea, trebuia avuta in vedere si scăderea drastica a populaţiei României, pornind de la datele statistice furnizate în mod oficial.
În acest dosar au mai fost audiaţi, în calitate de martori, Aspazia Cojocaru (membru CCR), preşedintele CCR, Augustin Zegrean, Horaţius Dumbravă (membru CSM), Toni Neacşu (fost judecător CSM), judecătorii constituţionali Ştefan Minea şi Tudorel Toader, precum şi foştii judecători CCR, Acsinte Gaspar şi Ion Predescu.
Concluzie.
In baza acestei erate ilegale, semnata unilateral de Judecătorul CCR Ştefan Minea, sustinator al lui Basescu, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, o cifra cu mult mai mare fata de realitatea existenta in 2012, au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
La momentul publicării Hotărârii Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului în Monitorul Oficial, a încetat interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Băsescu şi-a reluat atribuţiile constituţionale şi legale de preşedinte al României, conform deciziei CCR.
Va urma.
