De-a lungul timpului, judecătorii Curții Constituționale au luat unele dintre cele mai controversate decizii, cu efecte grave pe scena politico-sociala a tarii.
In perioada 2015 – 2018, membrii CCR au erodat, treptat, prerogativele organelor de anchetă și au redus standardele de integritate în cadrul sistemului judiciar.
In acest context, CCR a adoptat un numar mare de decizii, care au condus, în majoritate, la demontarea instrumentelor de anchetă.
Aceste decizii au permis coborârea ștachetei în ceea ce privește integritatea politicienilor, adica a celor care le-au oferit, lor, judecatorilor CCR, imunitate in fata legii, putere absoluta si sume colosale raportate la ceilalti membri ai societatii care produc plusvaloare.
Sub diverse pretexte, în cadrul procedurilor judiciare, avocați ai politicienilor anchetați sau trimiși în judecată au ridicat mai multe excepţii de neconstituționalitate, care au trecut cu succes de filtrul CCR și care s-au soldat cu achitări sau cu dosare clasate.
Nu de puține ori, Curtea Constituțională a fost suspectată că răspunde unor comenzi politice.
Iată cele mai importante decizii prin care CCR a pus frână luptei anti-corupţie, a eliberat din inchisori infractori condamnati sau a determinat inchiderea unor dosare penale si scoaterea de sub invinuire a unui mare numar de politicieni, avocati si acoliti ai acestora:
Anchete cu zurgălăi și cu anunțarea tuturor persoanelor.
Decizia CCR nr. 496 din 23 iunie 2015, a avut ca urmare publicitatea procedurii în dosarele având ca obiect confirmarea ordonanțelor prin care se dispune infirmarea clasărilor. Astfel, în toate aceste cauze s-au citat persoanele faţă de care s-au efectuat cercetări, chiar dacă dosarul era într-o fază nepublică. În acest mod, persoanele indicate în actul de sesizare au aflat despre existența anchetei, iar după redeschiderea urmăririi penale procurorii au fost în imposibilitatea de a solicita mandate de supraveghere tehnică.
2. Liber la afaceri pentru funcționarii publici.
Decizia CCR 603 din 6 octombrie 2015 cu privire la infracțiunea de conflict de interese.
Potrivit unui raport al DNA, aceasta decizie a creat o stare de incertitudine cu privire la incriminarea faptelor săvârşite de funcționarii publici care participă la luarea unei decizii, prin care este favorizată o societate cu care s-au aflat anterior în relații comerciale.
3. O decizie prietenoasă cu evaziunea fiscală.
O altă hotărâre controversată a fost decizia CCR din 7 mai 2015 cu privire la infracțiunile de evaziune fiscală săvarşite în modalitatea reținerii și nevărsării sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă.
4. Dezincriminarea abuzului în serviciu.
Decizia 405 din 2016 a CCR a definit și dezincriminat parțial infracțiunea de abuz în serviciu. Această decizie a dus la închiderea mai multor dosare penale și la achitarea mai multor inculpați. La nivelul anului 2016, în rechizitoriile pe care DNA le-a făcut pe infracțiunea de abuz în serviciu, sechestrele instituite de procurori au fost de 263 milioane de euro. „
In 2018, după redefinirea abuzului în serviciu printr-o decizie a CCR, 245 de dosare au fost clasate, iar 188 de milioane de euro rămân nerecuperate”.
5. Prag pentru abuzul in serviciu.
Prin decizia 392 din 2017, Curtea Constituțională a admis o excepție de neconstituționalitate invocată de fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodan. Curtea a stabilit atunci că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu. Aceasta a fost mai mult o decizie de interpretare a legii care urmează să fie folosită de fosta soție a lui Liviu Dragnea în dosarul în care sunt judecați pentru abuz în serviciu în dosarul angajărilor ilegale de la PSD Teleorman.
6. CCR a dezincriminat și tentativa de abuz.
Decizia 458 din 2017 a CCR cu privire tot la abuzul în serviciu a fost luată în urma sesizării Curții de către Romeo Stavarache, fostul primar al municipiului Bacău, trimis în judecată pentru fapte de corupție. În urmă acestei hotărâri, Curtea de Apel Albă l-a achitat definitiv pe Romeo Stavarache la data de 19 aprilie 2017, după ce judecătorii au ținut cont de decizia CCR.
Pe fond, Stavarache a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare după ce a aprobat ilegal repartizarea unei locuințe din fondul localitv de stat pentru un funcționar al primăriei.
Va urma.
